Războiul ignorat din Sudan. Povestea tragediei despre care lumea vorbește prea puțin

În urmă cu aproape 20 de ani, imaginile din Darfur făceau înconjurul lumii. Actori precum George Clooney, Brad Pitt sau Don Cheadle atrăgeau atenția asupra masacrelor, iar organizațiile internaționale cereau intervenții urgente.

Astăzi, Sudanul trece printr-o tragedie și mai mare. Diferența este că aproape nimeni nu mai vorbește despre ea. Războiul început în 2023 a împins țara într-o nouă spirală a violenței, iar Organizația Națiunilor Unite descrie situația drept cea mai gravă criză umanitară de pe glob. 

Un război pornit între foști aliați

Conflictul actual a început între două structuri militare care au colaborat ani la rând. De o parte se află armata sudaneză (SAF), condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan. De cealaltă parte sunt Forțele de Sprijin Rapid (RSF), conduse de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut drept Hemedti.

Cei doi au fost aliați. Au participat împreună la înlăturarea dictatorului Omar al-Bashir în 2019 și au organizat lovitura de stat din 2021. Ruptura s-a produs în 2023, când au intrat în conflict asupra integrării RSF în armata sudaneză și asupra controlului țării. Rivalitatea s-a transformat rapid într-un război civil care continuă și astăzi. 

O țară în care războiul pare să nu se mai termine

Un reportaj Vanity Fair arată că actualul conflict este doar ultimul episod dintr-o istorie marcată de violență. Sudanul a trecut prin două războaie civile după independență, iar regiunea Darfur a fost scena unuia dintre cele mai grave genocide ale începutului de secol. 

Deși acordurile de pace au pus capăt oficial conflictului, specialiștii citați în reportaj spun că violențele nu au încetat niciodată cu adevărat. În locul unei tranziții democratice au apărut noi grupări armate, iar vechile miliții au fost reorganizate și înarmate din nou. 

Milioane de oameni fug din calea războiului

Dimensiunea tragediei este greu de imaginat. Aproximativ 34 de milioane de sudanezi au nevoie de ajutor umanitar. Alte 26 de milioane se confruntă cu insecuritate alimentară, iar în mai multe zone din Darfur foametea este iminentă.

Peste opt milioane de copii nu mai merg la școală, iar până la 90% dintre unitățile medicale și-au încetat activitatea. Un reprezentant al unei organizații umanitare citat de Vanity Fair spune că numărul morților și al persoanelor strămutate a devenit atât de mare, încât organizațiile internaționale au încetat să îl mai contabilizeze. 

Mărturii care descriu atrocități greu de imaginat

Jurnalista Janine di Giovanni a petrecut mai multe zile în taberele de refugiați de la granița cu Sudanul. Acolo a întâlnit femei care și-au pierdut copiii, familii despărțite în timpul bombardamentelor și oameni care au mers zile întregi prin zone controlate de forțele armate.

O femeie povestește că soțul ei a fost ucis de o dronă, iar localnicii i-au adus rămășițele într-un sac. O alta spune că și-a văzut vecinii împușcați în timp ce fugeau. Un medic din orașul El Fasher descrie cum a fost nevoit să își abandoneze pacienții pentru a scăpa cu viață, doar pentru a afla mai târziu că aceștia au fost uciși. Reportajul include și mărturii despre execuții, violuri în masă, tortură și folosirea foametei ca armă de război. 

De ce lumea privește în altă parte

Una dintre întrebările centrale ale reportajului este de ce un conflict de asemenea amploare primește atât de puțină atenție. Experții citați spun că avertismentele privind riscul unui nou genocid au existat cu mult înainte de căderea orașului El Fasher. Organizații de cercetare au informat guverne occidentale și Consiliul de Securitate al ONU că orașul riscă să devină scena unui masacru.

Potrivit investigației, avertismentele au fost ignorate. Nici nu au fost trimiși militari pentru protejarea civililor, iar reacția internațională a fost mult mai slabă decât în alte conflicte recente. Unii analiști susțin că interesele geopolitice și relațiile cu state precum Emiratele Arabe Unite au cântărit mai mult decât situația umanitară din Sudan. 

Aurul, armele și interesele marilor puteri

Pe lângă cele două tabere interne, reportajul descrie un adevărat joc geopolitic în care sunt implicate Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Rusia, Iranul, Turcia și alte state interesate de resursele Sudanului.

Țara este unul dintre cei mai mari producători de aur din Africa, iar controlul minelor finanțează achiziția de arme și prelungește conflictul. În același timp, dronele au schimbat modul în care este purtat războiul, transformând piețe, sate și spitale în ținte permanente. 

„Îi mai pasă cuiva de Sudan?”

La finalul reportajului, este citat Mustafa Ibrahim, un medic care a supraviețuit asediului din El Fasher și continuă să îngrijească orfani rămași în oraș. Întrebarea pe care acesta i-o adresează rezumă întreaga tragedie: „Îi mai pasă cuiva de Sudan?” Pentru milioane de oameni care continuă să fugă din calea războiului, răspunsul pare să fie tot mai greu de găsit.