Teritoriile din vestul Ucrainei, din nou în vizorul Kremlinului. Putin face referiri directe la Polonia, Ungaria și România

Vladimir Putin revine cu o declarație și readuce în atenția publică una dintre temele recurente ale retoricii sale privind viitorul statalității ucrainene: soarta teritoriilor din vestul Ucrainei. Într-un discurs susținut în fața militarilor din Marina rusă, președintele rus a folosit un limbaj istoric pentru a-și justifica poziția, invocând apartenența trecută a acestor regiuni la Polonia, Ungaria și România, state vecine care au avut, într-adevăr, la un moment dat în istorie, granițe diferite de cele actuale în zona respectivă.

Ce a declarat Vladimir Putin în fața militarilor ruși

Potrivit informațiilor transmise de agenția rusă de presă TASS și preluate de News.ro, Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse, că este „convins” de faptul că Ucraina va pierde, într-un final, teritoriile din vestul Ucrainei. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparținut cândva Poloniei, Ungariei și României. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor”, a declarat președintele rus.

Formularea folosită de liderul de la Kremlin, despre un orizont de timp deliberat vag, întins pe o perioadă de până la 15 ani, sugerează o strategie retorică pe termen lung, mai degrabă decât o previziune concretă legată de desfășurarea actuală a conflictului armat din Ucraina. Această abordare este consecventă cu discursul pe care Vladimir Putin l-a folosit constant în ultimii ani. Prin acesta, el încearcă să plaseze disputa teritorială actuală într-un cadru istoric mai amplu, dincolo de granițele stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial.

Președintele rus a mers mai departe în aceeași intervenție, afirmând că Rusia a fost, de-a lungul timpului, „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei. „A existat un singur garant al integrității teritoriale a Ucrainei. Acesta a fost Rusia. Dar ei au decis că este necesar, posibil și avantajos pentru ei să declare Rusia drept dușman”, a mai spus Putin, potrivit sursei citate.

Contextul istoric invocat de Putin. Ce regiuni sunt vizate

Referirea lui Vladimir Putin la Polonia, Ungaria și România nu este întâmplătoare din punct de vedere istoric. Pentru orientarea actuală a României, interpretarea pe care o oferă rămâne una politică, menită să servească obiectivele Kremlinului. Regiunile din vestul Ucrainei la care se face, de regulă, trimitere în astfel de discursuri includ Galiția (cu orașul Lviv), care a făcut parte din Polonia interbelică, Transcarpatia, care aparținuse anterior Ungariei și, pentru o vreme, Cehoslovaciei, precum și zona nordică a Bucovinei și ținutul Herța, teritorii care făcuseră parte din România Mare până în 1940, când au fost cedate Uniunii Sovietice în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.

Aceste modificări de graniță s-au produs, în marea lor majoritate, în contextul celui de-al Doilea Război Mondial și al reorganizării teritoriale impuse de marile puteri și de Uniunea Sovietică în Europa Centrală și de Est, un proces recunoscut de istoriografia internațională. Conferă sau nu, din perspectiva dreptului internațional contemporan, vreo justificare pentru revizuirea actuală a frontierelor Ucrainei, e o chestiune delicată. Ucraina este stat suveran, ale cărui granițe au fost recunoscute internațional, inclusiv de Rusia, prin memorandumul de la Budapesta din 1994.

Declarațiile lui Putin, parte a unei retorici constante

Nu este prima dată când Vladimir Putin invocă argumente de natură istorică pentru a-și susține poziția privind statalitatea ucraineană și granițele acesteia. Președintele rus a folosit, în repetate rânduri de la declanșarea conflictului armat, discursuri similare. El contestă legitimitatea granițelor actuale ale Ucrainei și sugerează că anumite regiuni ar avea, din punctul său de vedere, o apartenență istorică diferită de cea recunoscută astăzi pe plan internațional.

Declarația privind rolul Rusiei ca „singur garant” al integrității teritoriale a Ucrainei contrastează acum cu evoluția reală a relațiilor dintre cele două state din ultimele decenii. Acestea sunt marcate de anexarea Peninsulei Crimeea în 2014 și de declanșarea conflictului armat de amploare din februarie 2022. Evenimente au dus, de fapt, la o deteriorare profundă și ireversibilă a relațiilor bilaterale, anulând rolul istoric de garant despre care liderul de la Kremlin a vorbit.

Pentru noi va fi mai important ce ecou vor avea aceste declarații în rândul statelor vecine menționate direct de Vladimir Putin, Polonia, Ungaria și România, membre NATO și Uniunea Europeană. Până în prezent, toate sunt susținătoare ale suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.