POLITICO: De ce se răcește alianța dintre Varșovia și Kiev?

POLITICO scrie că, în timp ce Polonia marchează alegerile parlamentare de anul viitor, iar Ucraina luptă pentru supraviețuire, discursul despre eroii naționali a transformat aliații de ieri în adversari verbali. Unitatea necesară în fața Kremlinului este astfel pusă în pericol.

Scânteia conflictului: Istoria ca armă politică

Totul a început în luna mai, când președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denumit o unitate militară ucraineană după „Eroii UPA”. Gestul a stârnit o revoltă profundă la Varșovia. Pentru polonezi, UPA reprezintă autorii unei campanii de epurare etnică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, zeci de mii de polonezi au fost uciși.

Pentru Kiev, însă, interpretarea este fundamental diferită. UPA este văzută ca o armată de luptători pentru libertate care au opus rezistență sovieticilor, iar moștenirea lor oferă inspirație în actualul conflict cu Rusia. Într-un context în care Moscova portretizează Ucraina ca pe un stat artificial, Zelenski simte nevoia să își apere simbolurile naționale cu orice preț.

„Noi nu vom permite nimănui să dicteze ucrainenilor ce eroi să onoreze, ce sărbători să celebreze sau ce istorie să studieze”, a declarat Kyrylo Budanov, șeful biroului lui Zelenski.

Ca răspuns, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a retras cea mai înaltă distincție acordată lui Zelenski, Ordinul Vulturul Alb. Zelenski a trimis medalia înapoi la Varșovia și a boicotat o conferință importantă privind reconstrucția Ucrainei, semn că tensiunile au depășit pragul diplomației obișnuite.

O miză electorală definitorie

Pentru guvernul pro-UE condus de Donald Tusk, această ruptură este extrem de dureroasă. Tusk încearcă să tempereze spiritele, acuzând ambele părți de o „greșeală strategică”, însă poziția sa este fragilă. Cu alegerile la orizont, coaliția sa se confruntă cu presiunea constantă a partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), care vede în acest conflict istoric o oportunitate de a câștiga capital electoral.

Miza este reprezentată și de cei aproximativ 2 milioane de ucraineni care trăiesc în Polonia. Nemulțumirea publică privind povara pe care refugiații o pun asupra serviciilor publice este în creștere. Dreapta naționalistă nu ezită să exploateze această stare de spirit.

Nawrocki a respins acuzația că ar specula politic situația.

„Dragă Volodimir, domnule președinte, disputa nu privește deloc problemele interne ale Poloniei. Nu există astfel de probleme, pentru că toți polonezii înțeleg cât rău au făcut naționaliștii ucraineni Poloniei, femeilor, bărbaților și copiilor polonezi”, a răspuns acesta.

Mai mult, președintele a amenințat că Varșovia ar putea bloca aderarea Ucrainei la UE dacă Kievul nu recunoaște masacrele și nu își cere scuze.

Radicalizarea discursului și izolarea Ucrainei

Partidele de extremă dreaptă, precum Confederația, au devenit și mai vocale, cerând stoparea ajutorului militar.

Grzegorz Braun, liderul Confederației Coroanei Poloneze, a declarat fără menajamente: „Regimul de la Kiev nu este nici aliat, nici prieten. Este un dușman al națiunii polone și al statului polonez”.

Aceste voci, odată marginale, devin tot mai frecvente în spațiul public. Un studiu al institutului CBOS a arătat că polonezii sunt tot mai interesați de politici care îi favorizează pe ei în detrimentul ucrainenilor, despre care respondenții susțin că „își abuzează drepturile”. Un sondaj SW Research a indicat că peste 50% dintre respondenți au o opinie mai proastă despre Zelenski după decizia privind unitatea UPA.

Renata Mieńkowska-Norkiene, politolog la Universitatea din Varșovia, explică acest fenomen:

„Președintele a recunoscut că starea de spirit s-a schimbat împotriva Ucrainei și a conchis că nu riscă nimic. Spata istorică îi permite să consolideze cercurile de dreapta în jurul său, iar acest lucru va fi important înainte de alegeri”, spune ea.

„O greșeală serioasă” cu final imprevizibil

În ciuda acestor tensiuni, analiștii avertizează că o soluție este greu de găsit. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar din partea PiS, susține că Polonia ar trebui să renunțe la idealismul parteneriatului.

„Societatea poloneză se vindecă de un anumit idealism, ideea că ceva poate fi construit cu Ucraina pe baza unui parteneriat. Vedem că acest lucru nu este posibil. Prin urmare, ar trebui să fie doar interese pragmatice, dure, de acum înainte”, arată acesta.

De partea cealaltă, Kievul refuză să cedeze sub presiunea Varșoviei. Zelenski a anunțat crearea unui panteon național pentru eroii Ucrainei, un mesaj subtil, dar ferm, adresat celor care încearcă să dicteze identitatea istorică a țării sale.

Budanov a avertizat că acest conflict între Varșovia și Kiev este „o greșeală serioasă” și a avertizat că „vor mai urma și altele, dacă nu încetinește toată lumea puțin”. Tadeusz Iwański, de la Eastern Studies Center, consideră că presiunea poloneză este neglijabilă în comparație cu provocările majore prin care a trecut Zelenski în relația cu Rusia sau cu administrația Trump.

Astfel, reconcilierea celor două perspective istorice pare astăzi mai distantă ca niciodată, punând în umbră securitatea regională în favoarea unor dispute naționaliste care amenință să rescrie harta aliaților în Europa de Est.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!