Mai multe persoane vulnerabile au fost relocate dintr-un azil improvizat din Olt

Persoanele vulnerabile, găzduite ilegal de o persoană fizică într-un spațiu din județul Olt, au fost preluate de autorități, vineri, 13 august 2026, într-o intervenție amplă pregătită timp de o săptămână. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că acțiunea din azilul din Olt reprezintă doar prima etapă a unui proces mai amplu de identificare și protejare a persoanelor găzduite fără licență la nivel național.

Departe de scenariul de la Dumbrava, fără prezența presei și fără transmisiuni indignate de la fața locului, autoritățile au preferat să lase o săptămână între decizie și acțiune. În condițiile termice ale acestei veri, pare de-a dreptul irațional. Un om tarat deja de boli cronice și deficiențe poate ajunge în pericol de moarte mult mai repede decât 7 zile.

Ce a găsit statul în azilul din Olt

Cele 26 de persoane vulnerabile descoperite în azilul din Olt trăiau în condiții precare, cu riscuri serioase pentru siguranța și bunăstarea lor, potrivit comunicatului Ministerului Muncii. Spațiile erau improprii. Erau clădiri improvizate, camere neamenajate, netencuite, unde oamenii dormeau pe saltele așezate direct pe ciment, înconjurați de găleți goale și mobilier improvizat.

Chiar și acolo unde exista parchet, potrivit descrierii oficiale, peste el fusese pus un strat de linoleum. Paturile erau de metal sau lemn, neîngrijite, cu saltele murdare. Imaginea contrastează dramatic cu responsabilitatea de îngrijire pe care o astfel de locație ar fi trebuit să o ofere unor oameni aflați deja în situații de vulnerabilitate.

Și mai ales, contrastează cu condițiile pe care le aveau persoane similare la Dumbrava.

Intervenția a mobilizat un număr impresionant de instituții. Au fost implicate DGASPC Olt, serviciul de asistență socială al Primăriei, Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Lor li s-a alăturat Departamentul pentru Situații de Urgență, Poliția și UPU Slatina, totul sub coordonarea ANPDPD și a Prefecturii Olt. A fost o mobilizare instituțională amplă, menită să asigure atât siguranța fizică a persoanelor, cât și respectarea drepturilor lor.

Cum au fost relocate cele 26 de persoane

Persoanele găsite în azilul din Olt au fost relocate în șapte județe diferite, în funcție de situația individuală, de domiciliu. S-a avut în vedere și capacitatea centrelor de a oferi sprijinul necesar. Zece dintre acestea au fost transferate la Giurgiu, unde una dintre ele a ajuns la UPU Giurgiu, fiind preluată ulterior de DGASPC.

Patru persoane au fost relocate la Constanța, două la Teleorman și alte două în județul Ilfov. Câte o persoană a ajuns la centre specializate din Prahova și Dâmbovița. În județul Olt au rămas relocate alte șase persoane, dintre care una a ajuns la UPU Olt, fiind preluată de DGASPC.

Fiecare dintre cele 26 de persoane vulnerabile a fost implicată direct în procesul de alegere a noii destinații. Toți și-au exprimat acordul pentru relocare, potrivit comunicatului ANPDPD. Oamenilor le-au fost prezentate inclusiv fotografii ale centrelor și ale camerelor unde urmau să locuiască. Asta pentru a putea face o alegere cât mai informată despre propriul viitor.

Rolul Bisericii și pregătirea intervenției

Un detaliu care conturează dimensiunea umană a acestei intervenții ține de implicarea Mitropoliei Olteniei. Aceasta a asigurat micul dejun și un pachet pentru drum tuturor persoanelor relocate din azilul din Olt, chiar din primele ore ale dimineții operațiunii. Fiecare persoană a putut pleca și cu lucrurile personale, documentele, fișa medicală și acordul semnat privind relocarea.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că pregătirea intervenției a durat aproximativ o săptămână. Asta tocmai pentru a se asigura că procesul „nu va fi traumatizant pentru persoanele implicate”. „Primul pas a fost ca oamenii să ajungă într-un loc sigur, unde să primească îngrijire, evaluare, consiliere și sprijin”, a declarat Pîslaru.

Ce urmează pentru persoanele relocate

Potrivit ministrului, relocarea rămâne temporară pentru o parte dintre persoanele vulnerabile transferate din azilul din Olt. Unele dintre ele au avut posibilitatea să se întoarcă direct acasă, în familie. Pentru altele, autoritățile vor dezvolta soluții comunitare, inclusiv în cadrul procesului mai amplu de dezinstituționalizare, aflat deja în desfășurare la nivel național.

O parte dintre persoane vor avea nevoie, cel puțin pentru o perioadă, de servicii rezidențiale și de îngrijire specializată. Cazul din Olt vine, de altfel, la scurt timp după o situație similară descoperită în județul Neamț. Acolo, șapte persoane vârstnice fuseseră preluate de autorități dintr-un cămin. Acesta funcționa fără autorizațiile necesare, cu probleme serioase de siguranță și igienă.

Ministerul Muncii a anunțat că, la nivel național, evidențele ANPIS indicau deja existența a 369 de persoane vulnerabile, în 14 județe. Acestea sunt găzduite de persoane fizice fără licențiere corespunzătoare.

Gustul amar al realității

Amploarea reală a fenomenului este dincolo de cazul concret din Olt, Neamț și confirmă necesitatea continuării monitorizării active a unor astfel de situații pe întreg teritoriul țării.

Ciudat este că ani de zile, statul nu s-a interesat și părea să nu știe de existența lor. Ambulanțele trimiteau nefericiții soartei spre Dumbrava. Spitalele scăpau de urgențe sau internări prelungite.

Postarea ministrului e comentată îndelung și nuanțat. Oamenii compară și trag concluzii, constată investiții inutile și sugerează reorientarea sumelor spre categoriile vulnerabile. Desigur, niciun angajat responsabil cu relațiile publice ale ministerului nu interacționează cu aceste comentarii. E felul statului de a se lăuda cu câte o mică realizare și a ignora criticile pentru marile ratări.