Minerale rare, proceduri lente. România are grafit, magneziu, wolfram și pământuri rare. Se lucrează la un nou Program Geologic Național

Lumea s-a schimbat. Tranziția verde, electromobilitatea, industria semiconductorilor și rearmarea Europei au transformat o serie de minerale rare, altădată considerate marginale în resurse de importanță strategică, iar România se dovedește a fi, potențial, una dintre țările cel mai bine poziționate din UE pentru a le furniza. Problema e că „potențial” nu înseamnă neapărat „știut”.

Datele geologice disponibile provin în mare parte din perioada 1945–1989, iar lumea industrială de atunci nu era interesată de grafit sau pământuri rare. Era interesată de cărbune și fier. Acum lucrurile stau altfel. Statul român încearcă să recupereze decalajul. Proiectul de Hotărâre de Guvern: „este necesară demararea cât mai rapidă”Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) au finalizat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Programului geologic la nivel național, în vederea asigurării relansării domeniului și a dezvoltării durabile a acestuia.

Proiect spre avizare

Proiectul de act normativ se află în circuitul de avizare, iar termenul estimat de aprobare în ședință de Guvern este sfârșitul primului semestru al anului curent, potrivit oficialilor MEDAT. „Având în vedere necesitatea actualizării datelor istorice existente în arhivele instituțiilor abilitate și contextul macroeconomic internațional, este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național, pentru a face posibilă integrarea resurselor minerale naționale în lanțul de aprovizionare și producție al Uniunii Europene”, au transmis reprezentanții instituției.

Urgența este dublă. E una internă, căci datele geologice sunt vechi de cel puțin 35 de ani. Mai este una europeană, impusă prin reglementare.

Cadrul european. Regulamentul 2024/1252 și presiunea termenelor

Un considerent care conferă acestui demers un caracter de urgență este necesitatea conformării cu Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice, care obligă statele membre la elaborarea și implementarea unui program național de explorare. „În cazul României, acest program de explorare va fi reprezentat de Programul Geologic la nivel național”, arată MEDAT.

Strategia Comisiei Europene este ca până în 2030, necesarul european de materii prime critice să provină cel puțin 10% din extracția în UE, cu cel puțin 40% din procesare în UE și cu cel puțin 25% din reciclare. Cererea de pământuri rare se estimează că va crește exponențial în anii următori. România nu mai poate sta pe margine. Comisia Europeană a aprobat deja o primă listă cu 47 de proiecte strategice, investiții evaluate la 27 miliarde de euro, în domeniul materiilor prime critice. Dintre acestea, trei proiecte sunt din România, vizând extracția cuprului, magneziului și grafitului.

Ce are România. Harta resurselor critice

Cele 34 de tipuri de materii prime critice identificate de Comisia Europeană sunt încadrate în această categorie deoarece există un risc ridicat în ceea ce privește securitatea aprovizionării și au un impact semnificativ asupra economiei. În România sunt identificate următoarele resurse:

Din categoria nemetalifere, are grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite.

Din categoria metalifere, are cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare.

„S-a știut tot timpul că România este o țară bogată în resurse ale subsolului, iar în privința mineralelor critice suntem probabil între primele cinci țări din Europa”, a declarat cercetătorul în mineralogie Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român. Știința există, valorificarea, nu.

Grafitul din Gorj, „cel mai mare sit din Europa”

Zăcămintele de grafit sunt exploatate la nivel european într-un număr restrâns de țări, precum Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, însă acestea nu acoperă semnificativ necesarul, nici cantitativ, nici calitativ. „Dependența totală a UE de importuri poate asigura, în prezent, potențialilor investitori o cotă de piață foarte importantă ulterior redeschiderii exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, acesta putând constitui materie primă pentru o gamă variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și construcția de mașini”, a transmis MEDAT.

Grafitul a devenit un mineral-simbol pentru tranziția energetică: fără grafit și fără forme procesate de grafit, inclusiv grafen, bateriile pentru vehicule electrice nu au cum să scaleze în ritmul cerut de politicile climatice și de reindustrializare.

UE este în prezent extrem de dependentă de importurile de grafit, extrăgând mai puțin de 0,1% din necesarul total. Cererea europeană de grafit se preconizează că va atinge 480.000 de tone în 2030. Grafitul a fost exploatat la Baia de Fier între 1948 și 1994, după care situl a fost închis. Abia în 2024, SALROM a depus două cereri de finanțare europeană în valoare totală de aproape 450 de milioane de euro pentru valorificarea zăcămintelor de grafit. Primul proiect, de 198,3 milioane de euro, vizează extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii. Al doilea, de 247 de milioane de euro, are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase.

Pentru cariera Ungurelașu, județul Gorj, există licența de exploatare nr. 634/1999, în vigoare până în anul 2030, titularul licenței fiind SNS SALROM S.A., companie aflată în portofoliul MEDAT

Magneziul din Bihor, cel mai ușor metal structural

România deține o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor. „Exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate economică însemnată, existând un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării acestui metal în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Și în acest caz, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri”, au transmis reprezentanții MEDAT.

Un proiect major vizează magneziul de la Budureasa: compania Verde Magnesium, susținută de societatea americană de investiții Amerocap, a anunțat că vrea să investească 1 miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului și în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România. Proiectul a primit deja statut strategic din partea Comisiei Europene.

Wolframul și bismutul din Bihor, proprietăți de duritate extremă

O altă companie aflată în portofoliul MEDAT, Băița S.A. Ștei, deține două licențe de exploatare pentru minereuri cu conținut de wolfram și bismut. Wolframul, prezent în județul Bihor, a fost exploatat în trecut pentru proprietățile sale de duritate extremă, fiind utilizat în industria de precizie și armament. Pământurile rare și titanul din Harghita au potențial evaluat parțial

Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrul minier Jolotca din județul Harghita. Autoritatea competentă a aprobat o licență de concesiune pentru explorare în acest perimetru unei companii private, care și-a manifestat dorința de colaborare cu investitori interesați.

Pământurile rare (grupul celor 17 elemente, precum neodimul sau europiul) au fost identificate în masivul alcalin de la Ditrău și în anumite șisturi cristaline din Harghita. Neodimul și europiul sunt esențiale pentru magneții permanenți folosiți în turbinele eoliene și în motoarele vehiculelor electrice. Sunt piese centrale ale tranziției verzi europene.

Resursele secundare, un potențial ascuns în haldele de steril

Un capitol adesea trecut cu vederea privește resursele secundare. Este ceea ce rămâne în iazurile de decantare și haldele de steril după deceniile de exploatare minieră.

„Programul Geologic Național va contribui la creșterea gradului de utilizare a resurselor secundare de materii prime, având drept obiectiv și auditarea resurselor minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril, care prezintă un potențial ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază. Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va sprijini consolidarea securității și sustenabilității aprovizionării cu materii prime critice esențiale pentru sectoarele industriale cheie”, au arătat reprezentanții MEDAT.

Cum funcționează explorarea și exploatarea metalelor rare

Normele prevăd că implementarea programului se realizează prin procedură competitivă de ofertare deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația achizițiilor publice. Prestatorii selectați vor încheia contracte cu MEDAT pentru efectuarea lucrărilor de cercetare geologică. Rezultatele cercetării geologice vor fi integrate de ANRMPSG în Fondul Geologic Național, în vederea valorificării prin organizarea de oferte publice pentru explorare. „MEDAT urmărește consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatare a resurselor minerale neenergetice, încurajând inițiativele venite din partea agenților economici din Uniunea Europeană și facilitând parteneriatele cu societățile din portofoliul ministerului care administrează obiective miniere”.

Obstacole reale, date vechi, birocrație și ONG-uri

Tabloul resurselor este promițător pe hârtie. Realitatea ridică mai multe frâne. Alexandru Roșu, CEO al Verde Magnesium, a atras atenția că o mare problemă este că runda anterioară de licențe a fost scoasă de ANRM în 2019, apoi proiectul pentru Budureasa a fost licitat abia în 2023. „Foarte mulți specialiști, multe institute nu mai au proiecte, pierd ritmul, pierd oameni care încep să plece din țară, pentru că nu există un flux al licențelor care să vină din urmă și care să creeze masa critică de materii prime care să poată să ajute și dezvoltarea unei industrii de procesare.”

Pe de altă parte, 60 de ONG-uri de mediu au adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, susținând că inițiatorii unui proiect de lege privind materiile critice „folosesc în mod fals și abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252″ pentru a justifica un pachet de măsuri care ar permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și ar elimina proceduri de mediu esențiale. Jurnalul Dezbaterea este departe de a se fi încheiat.

Datele lipsesc, dar urgența e reală

România este, potențial, una dintre cele mai bogate țări din UE în materii prime critice. Are grafit la Gorj, magneziu la Bihor, wolfram tot la Bihor, pământuri rare la Harghita și resurse metalifere secundare în zeci de halde din Apuseni până la Dobrogea. Problema este că o mare parte a acestor resurse nu sunt valorificate la potențialul real, datele geologice sunt incomplete sau depășite, iar lanțul de procesare lipsește aproape în totalitate.

Proiectul de Hotărâre de Guvern aflat în curs de avizare nu rezolvă aceste probleme dintr-o dată. Dar stabiliește, cel puțin, cadrul legal prin care România poate să înceapă să știe, cu date actuale, ce are sub picioare. De acolo, să se decidă cum sunt valorificate.

Într-o Europă care redescoperă că securitatea industrială depinde de securitatea materiilor prime, România ar putea trece, pentru prima dată în 30 de ani, dintr-o țară care a închis mine într-una care le redeschide cu sens.