G7 pregătește o nouă eră a ajutorului internațional: investițiile private ar putea lua locul donațiilor clasice

De ce se schimbă modelul de ajutor internațional?

Timp de decenii, modelul dominant a fost cel al transferurilor financiare directe către statele în curs de dezvoltare. Aceste fonduri au susținut programe de sănătate, educație, infrastructură și combatere a sărăciei, explică analiza BusinessEdge.

Astăzi însă, marile economii occidentale par să se îndrepte către o altă strategie.

În locul finanțărilor directe oferite de guverne, accentul s-ar putea muta către:

• investiții private;
• parteneriate economice;
• mobilizarea capitalului internațional;
• dezvoltarea resurselor interne ale statelor beneficiare;
• accesul la piețele financiare.

Obiectivul declarat este reducerea dependenței de ajutoarele externe și construirea unor relații economice considerate mai sustenabile pe termen lung.

Franța promovează o nouă viziune pentru dezvoltare

În calitate de gazdă și deținătoare a președinției G7 în acest an, Emmanuel Macron și administrația franceză au inclus printre priorități reducerea dezechilibrelor economice globale.

Totuși, summitul nu este așteptat să producă noi angajamente financiare importante.

Miniștrii dezvoltării din statele G7 au transmis încă din luna aprilie că noua direcție urmărește diminuarea dependenței de ajutoarele externe și încurajarea investițiilor care generează beneficii economice reciproc

Experții văd o schimbare profundă de paradigmă

Profesorul Gilles Carbonnier, de la Geneva Graduate Institute, consideră că summitul reflectă o transformare semnificativă a modului în care este privită dezvoltarea globală.

Potrivit acestuia, imaginea tradițională în care statele bogate transferă resurse către țările sărace este percepută tot mai des ca fiind depășită.

Noua abordare pune accent pe colaborări economice și pe atragerea capitalului privat pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare.

Critici privind lipsa unor obiective clare

Nu toți specialiștii sunt însă convinși că noua strategie este suficient de bine definită.

Céline Kauffmann avertizează că mecanismele prin care toate părțile ar urma să beneficieze de aceste parteneriate nu sunt încă foarte clare.

Potrivit acesteia, există riscul ca interesele economice și strategice ale statelor dezvoltate să devină prioritare, în timp ce nevoile reale ale țărilor beneficiare să treacă pe plan secund.

Experții atrag atenția și asupra posibilității ca anumite programe de sprijin să fie condiționate de achiziționarea de bunuri și servicii din statele finanțatoare.

Sectorul sănătății, unul dintre cele mai afectate

Una dintre cele mai vizibile consecințe ale reducerii finanțărilor externe se observă în domeniul sănătății.

Mai multe state africane au resimțit deja diminuarea fondurilor provenite în special din programele americane de asistență.

În acest context, noua strategie promovată în cadrul G7 vorbește despre conceptul de „suveranitate sanitară”, prin care statele ar trebui să își dezvolte propriile mecanisme de finanțare și să reducă dependența de ajutorul extern.

În noua arhitectură financiară propusă, băncile de dezvoltare și investitorii privați ar urma să joace un rol tot mai important.

Disputa privind taxarea internațională continuă

Un alt subiect important aflat pe agenda summitului este modul în care țările în curs de dezvoltare își pot crește veniturile interne.

Mai multe state africane susțin crearea unei convenții fiscale globale sub egida Organizația Națiunilor Unite, care să combată evaziunea fiscală și transferul profiturilor către jurisdicții cu impozite reduse.

Susținătorii acestei inițiative consideră că reguli fiscale mai echitabile ar putea genera resurse suplimentare pentru finanțarea programelor naționale de dezvoltare.

Statele G7 preferă însă ca aceste discuții să continue în cadrul Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Schimbarea de poziție a Statelor Unite influențează negocierile

Administrația Donald Trump a introdus o serie de schimbări care influențează semnificativ direcția dezbaterilor.

Statele Unite au renunțat la susținerea acordului OECD privind impozitul minim global de 15% pentru companii. Și au respins includerea unor obiective de dezvoltare durabilă în mai multe documente internaționale.

Această schimbare se reflectă și în agenda summitului.

Comparativ cu reuniunile anterioare, finanțarea climatică și tranziția energetică ocupă un loc mult mai redus în documentele pregătitoare pentru întâlnirea de la Évian.

Infrastructura devine noua prioritate strategică

Una dintre direcțiile în care G7 ar putea anunța măsuri concrete este dezvoltarea infrastructurii.

Franța promovează proiecte care urmăresc conectarea economiilor emergente la lanțurile globale de aprovizionare prin intermediul unor coridoare economice și logistice.

În centrul acestor inițiative se află:

• infrastructura de transport;
• accesul la minerale critice;
• resursele strategice;
• consolidarea relațiilor comerciale dintre economiile dezvoltate și cele emergente.

Mai mulți analiști consideră că această strategie reprezintă și o alternativă occidentală la Belt and Road Initiative, prin care China a investit masiv în proiecte de infrastructură la nivel mondial.

ONU și organizațiile tradiționale pierd din influență

Un alt semnal important transmis de summitul din Franța este schimbarea rolului instituțiilor internaționale tradiționale.

Pe lista principalilor invitați nu se regăsesc nici António Guterres și nici Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În schimb, participă liderii unor instituții financiare precum:

• Banca Mondială;
• Fondul Monetar Internațional;
• Banca Africană de Dezvoltare;
• Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Pentru mulți observatori, această schimbare reflectă trecerea de la modelul bazat pe asistență și cooperare multilaterală către unul în care investițiile și interesele economice strategice devin elementele dominante.

Summitul care poate redefini dezvoltarea globală

În timp ce atenția liderilor internaționali este concentrată în mare parte asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, dezbaterile privind viitorul ajutorului internațional ar putea avea efecte pe termen lung asupra economiei globale.

Discuțiile de la Évian indică o posibilă reconfigurare a modului în care statele dezvoltate sprijină țările cu venituri reduse: mai puține donații directe, mai multe investiții și o implicare mai mare a capitalului privat.

Dacă această strategie va fi implementată, sistemul internațional de dezvoltare ar putea intra într-o nouă etapă, diferită de modelul care a dominat ultimele decenii.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!