Ce se știe despre drona prăbușită în Bulgaria? Premierul Rumen Radev spune că are imagini, dar nu le poate face publice

Potrivit lui Radev, drona nu a fost detectată nici de sistemele românești, nici de cele bulgare de apărare aeriană înainte de explozie. Premierul bulgar a anunțat, în același timp, măsuri suplimentare de securizare a frontierei și a obiectivelor strategice.

„Este greu să-mi explic”

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, consideră că situația este dificil de explicat. Mai ales în condițiile în care Bulgaria anunțase anterior că își consolidează supravegherea frontierei după incidentele cu drone produse pe teritoriul României. „Este greu să-mi explic. Nu-și explică premierul Bulgariei, care este general de aviație și piloții lucrează și cu radarele și cu sistemele de apărare antiaeriană și așa mai departe”, a declarat generalul în rezervă, la Antena 3 CNN.

Rumen Radev, înainte de cariera politică, a fost pilot de vânătoare și a condus Forțele Aeriene Bulgare. „De fapt, generalul Radev ne spune că după incidentele cu dronele din România, a luat măsuri de întărire a supravegherii la graniță”, a precizat Bălăceanu.

Problema este că întărirea supravegherii nu înseamnă automat că orice dronă poate fi detectată. Aparatele fără pilot pot zbura la altitudini foarte mici și au dimensiuni mult mai reduse decât avioanele clasice. Ceea ce le poate face dificil de urmărit de anumite sisteme radar. Radev a spus că Bulgaria trebuie să-și îmbunătățească în continuare capacitatea de detectare, inclusiv prin sisteme radar de precizie.

Bulgaria spune că are imagini cu drona

Unul dintre elementele care ar putea lămuri rapid incidentul este identificarea aparatului. Până în prezent, autoritățile bulgare nu au anunțat public ce tip de dronă a explodat și nici cine ar fi operat-o. Radev a afirmat însă că autoritățile au imagini ale aparatului. „Generalul Radev ne spune: avem imagini cu această dronă, nu le prezentăm deocamdată”, a spus Virgil Bălăceanu.

Potrivit generalului, fotografiile ar putea fi importante pentru stabilirea tipului de aparat. Una dintre ipotezele discutate este aceea că ar putea fi vorba despre un Shahed-136, cunoscut și sub denumirea Geran-2. Este vorba despre un tip de dronă de atac folosit pe scară largă în războiul din Ucraina.

Shahed-136 este o dronă de atac de tip „kamikaze”. Este lansată către o țintă și explodează la impact. Aparatul are o rază de acțiune de ordinul sutelor de kilometri și poate transporta explozibili. Rusia a folosit masiv versiuni ale acestui tip de dronă în atacurile asupra Ucrainei.

Bălăceanu atrage însă atenția că, dacă aparatul din Bulgaria este într-adevăr un Shahed-136, identificarea sa ar trebui să fie relativ simplă pe baza imaginilor. „Ceea ce ne spune generalul Radev este că au imagini cu drona. Probabil cineva a fotografiat. De regulă, Shahed 136 este foarte ușor identificabil prin fotografii, pentru că ne-am obișnuit cu Shahed 136 Geran 2”, a afirmat el.

Marea întrebare: pe unde a zburat drona?

Dacă aparatul a intrat în Bulgaria dinspre România, așa cum susține premierul Radev, trebuie stabilit cum a traversat sau cum a ocolit spațiul aerian românesc fără să fie interceptat ori identificat. „Lucrul foarte curios și greu de explicat acum este dacă asistăm la un Shahed 136 și asta ne vor spune tot bulgarii, cum de a reușit să ajungă tocmai în Bulgaria survolând spațiul aerian al României, fie pe o traiectorie deasupra Dobrogei, fie pe o traiectorie deasupra apelor teritoriale și după aceea, ușor o manevră”, a explicat generalul.

Dacă ipoteza unui aparat venit dinspre zona Mării Negre se confirmă, anchetatorii trebuie să reconstruiască traseul dronei, să stabilească punctul în care a intrat în România sau în apropierea spațiului aerian românesc și să afle cum a ajuns ulterior în Bulgaria.

Este o problemă importantă și din perspectiva securității NATO. România și Bulgaria sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice. Iar spațiul aerian al celor două state este monitorizat prin sisteme naționale și prin mecanisme de supraveghere și apărare ale NATO. Incidentele recente cu drone au arătat însă că aparatele mici care zboară la altitudine joasă pot reprezenta o provocare pentru sistemele de detectare.