Într-o intervenție la Digi 24, Cseke Attila a explicat cine poartă responsabilitatea redactării actului normativ și ce se va întâmpla efectiv cu lefurile angajaților din sectorul sanitar. Oficialul a exclus posibilitatea unor reduceri salariale generalizate și a vorbit despre soluțiile tehnice propuse pentru detensionarea crizei.
Cine a conceput proiectul de salarizare și ce se întâmplă cu veniturile cadrelor medicale
Reprezentantul portofoliului sanitar a subliniat că ministerul pe care îl conduce nu reprezintă autoritatea responsabilă de elaborarea grilelor bugetare. Inițiativa aparține altui minister. Potrivit acestuia, reforma vizează ansamblul sectorului public, nu doar spitalele.
„Vreau să specific că acest proiect al legii salarizării nu este un proiect al legii salarizării în domeniul sanitar, ci o salarizare unitară pentru domeniul bugetar, deci nu este un proiect iniţiat de către Ministerul Sănătăţii”, a declarat Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că specialiștii din subordinea sa au intervenit cu propuneri tehnice pentru a corecta lacunele identificate. Totodată, aceştia au răspuns şi solicitărilor venite din partea sindicatelor. Întrebat direct dacă a verificat ipoteza unor scăderi salariale vehiculate în spațiul public, oficialul a oferit asigurări ferme bazate pe datele primite de la instituția inițiatoare.
„Asigurările sunt că nu vor scădea veniturile, la circa 80% va avea loc o creştere a veniturilor şi 20% vor intra pe sistemul de compensare, în sensul în care veniturile actuale vor rămâne la acelaşi nivel până la 2031”, a explicat Cseke.
Deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar
Pe fondul nemulțumirilor exprimate de personalul medical care a intrat în grevă generală, Ministerul Sănătății a promovat un document strategic pentru a suplimenta efectivele din spitale. Măsura vizează redresarea deficitului de personal prin atragerea de noi angajați în unitățile sanitare publice.
Procedura de aprobare a acestor posturi respectă pașii legali stabiliți prin memorandumuri interministeriale.
„Memorandumul are şi o anexă cu toate spitalele, exact cât se alocă pentru fiecare spital”, a menționat ministrul interimar.
Criteriile de repartizare a posturilor au fost adaptate la specificul activității medicale din fiecare regiune a țării. Se acordă prioritate unităților care tratează cazuri grave.
„Pot să vă spun că pe noile criterii, spitalele care au o complexitate medicală, tratează diagnostice mai complexe, au un număr în creştere de posturi care urmează a fi deblocate şi cele care au o complexitate mai mică, acolo numărul propus de deblocare este mai redus. S-a acordat prioritate acelor spitale care tratează bolnavii cu problematici mai complexe”, a precizat Cseke Attila.
Dialogul social și perspectivele din Parlament
Autoritățile caută soluții pentru încheierea rapidă a protestelor. Totodată, menţin un canal de comunicare deschis cu reprezentanții sindicatelor pentru a nu afecta pacienții programați la tratament. Discuțiile tehnice vizează ajustarea articolelor problematice din textul legislativ aflat în analiză.
În calitatea sa de parlamentar, ministrul a analizat șansele reale de adoptare a actului normativ în actuala sesiune parlamentară, exprimând rezerve legate de ritmul adoptării. Obținerea unui acord larg rămâne o condiție esențială pentru continuarea procedurilor legislative.
„Dacă nu se găsesc soluții, proiectul legii salarizării trebuie abandonat”, a conchis Cseke Attila.
