Premieră națională la Cluj-Napoca. S-a deschis primul centru integrat de colectare a deșeurilor prin aport voluntar

Noul centru este amplasat pe strada Platanilor, în cartierul Someșeni, și va fi administrat de Regia Autonomă a Domeniului Public. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 27 de milioane de lei, scrie viacluj.tv. 

Potrivit primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, locuitorii orașului vor putea aduce aici gratuit diferite tipuri de deșeuri care, în mod obișnuit, nu pot fi aruncate în containerele amplasate la bloc sau în fața locuințelor. Pe listă se află mobilierul vechi, deșeurile rezultate din renovări, aparatura electrică și electronică uzată, bateriile, anvelopele, textilele, deșeurile vegetale sau alte materiale care necesită colectare separată și reciclare.

Ce este un centru de colectare prin aport voluntar

Centrele de colectare cu aport voluntar reprezintă o componentă nouă a sistemului modern de gestionare a deșeurilor. Astfel de centre permit cetățenilor să transporte personal deșeurile care nu pot fi eliminate prin sistemele obișnuite.

Scopul lor este de a reduce cantitatea de deșeuri abandonate pe câmpuri, în păduri sau la marginea localităților. De asemenea, prezența lor ajută la creșterea gradului de reciclare. Ceea ce reprezintă unul dintre obiectivele asumate de România în relația cu Uniunea Europeană.

Alte două centre vor fi inaugurate în perioada următoare

Cluj-Napoca este doar primul oraș care beneficiază de o astfel de investiție. Până la sfârșitul lunii august, alte două centre similare urmează să fie deschise la Craiova și Buzău. Toate cele trei proiecte sunt finanțate tot prin PNRR.

Investiții fac parte din strategia națională de modernizare a infrastructurii de colectare a deșeurilor și de dezvoltare a economiei circulare.

Protecția mediului

În ultimii zece ani, presiunea exercitată de schimbările climatice, obligațiile asumate față de Uniunea Europeană și procedurile de infringement au determinat autoritățile să accelereze investițiile în infrastructura de mediu.

Între 2016 și 2026, România a beneficiat de miliarde de euro din fonduri europene destinate tranziției verzi. Finanțările au fost acordate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), prin programele europene dedicate dezvoltării durabile și, mai ales, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Cele mai mari investiții au vizat apa și canalizarea

Cea mai mare parte a banilor europeni a fost direcționată către dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată. Operatorii regionali au construit mii de kilometri de conducte noi. Ei au modernizat și stațiile de epurare. Astfel încât România să respecte standardele europene plegate de calitatea apei și protecția mediului.

În multe localități, în special din mediul rural, locuitorii au fost conectați pentru prima dată la rețele moderne de apă și canalizare.

Lupta cu deșeurile, unul dintre cele mai dificile capitole

Gestionarea deșeurilor a rămas, însă, una dintre cele mai mari provocări. România s-a aflat ani la rând sub presiunea Comisiei Europene din cauza depozitelor de gunoi neconforme și a gradului redus de reciclare.

Pentru a remedia aceste probleme, autoritățile au investit în Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor și în infrastructura necesară colectării selective.