La cinci luni de la începutul războiului dintre Iran și Statele Unite, fiecare pauză în lupte a arătat cât de dificilă este oprirea conflictului. Un memorandum de înțelegere semnat pe 17 iunie a deschis o perioadă de 60 de zile pentru negocieri. Discuțiile vizau Strâmtoarea Ormuz, sancțiunile internaționale și programele nucleare și de rachete ale Iranului. Acordul informal a început însă să se destrame după câteva săptămâni. Atacurile iraniene asupra navelor comerciale au provocat o nouă escaladare.
Statele Unite au reluat loviturile militare timp de 13 nopți consecutive. O nouă pauză a fost anunțată pe 24 iulie. Conflictul a reizbucnit marți. Atacuri aeriene au avut loc în nopțile de miercuri și joi. Armata iraniană a anunțat vineri că a atacat obiective strategice americane și baze militare din Kuweit și Bahrain.
Reluarea negocierilor va fi influențată de structura complicată a puterii din Iran. Deciziile sunt împărțite între liderul suprem, Gardienii Revoluției, guvernul civil și comandanții militari.
Un eventual acord de încetare a focului ar trebui să treacă prin mai multe niveluri de comandă. În plus, grupările apropiate Teheranului ar putea interpreta diferit termenii unei înțelegeri. Atacurile atribuite milițiilor irakiene susținute de Iran asupra unor instalații petroliere din Arabia Saudită arată riscul extinderii conflictului. Același lucru este valabil și pentru acțiunile rebelilor houthi din Yemen împotriva infrastructurii de conducte.
De ce puterea împărțită a Iranului complică un armistițiu
Transporturile comerciale din regiune ar putea deveni primul test pentru echilibrul intern de putere din Iran. Statele Unite au transmis că doresc redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere. În același timp, guvernul civil iranian încearcă să obțină relaxarea sancțiunilor. Teheranul urmărește accesul la fonduri blocate pentru a sprijini populația de peste 90 de milioane de oameni. Economia țării este afectată de decenii de sancțiuni.
Totuși, anumite grupuri din aparatul de securitate iranian consideră presiunea asupra strâmtorii un instrument important de negociere. Influența guvernului civil a fost limitată de Gardienii Revoluției. Sanam Vakil, directoarea Programului Orientul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul Chatham House, a declarat că aceștia sunt „forța dominantă în problemele de război și securitate națională”.
Aceasta a explicat că IRGC controlează „rachete, drone, rețele de informații și parteneriate militare regionale, iar în timpul unui conflict activ comandanții săi pot avea o autonomie considerabilă”.
„Guvernul civil încă are importanță, iar președintele poate influența diplomația, politica economică și activitatea Consiliului Suprem de Securitate Națională, dar el nu comandă forțele armate”, a adăugat Vakil.
Cine ia deciziile militare în Iran
Președintele Masoud Pezeshkian conduce guvernul civil iranian. Totuși, autoritatea supremă asupra securității naționale îi aparține liderului suprem, ayatollahul Khamenei.
În paralel, Gardienii Revoluției au o autonomie operațională importantă. „Liderul suprem are ultimul cuvânt în problemele de securitate națională, dar nu conduce personal fiecare operațiune tactică”, a spus Sanam Vakil. IRGC a devenit cea mai puternică instituție militară și de securitate din Iran. Organizația controlează forțele de rachete, dronele și operațiunile regionale.
Gardienii Revoluției răspund direct liderului suprem, nu guvernului civil. Ei gestionează și relațiile cu grupările armate apropiate Teheranului. Printre acestea se află Hezbollah. Grupările aliate Iranului promovează ideologia Republicii Islamice prin arme, instruire și finanțare. Totodată, IRGC controlează securitatea internă prin forța paramilitară Basij.
Cum influențează această situație negocierile
O perioadă temporară de reducere a confruntărilor s-a încheiat după atacurile SUA și Arabiei Saudite asupra unor miliții susținute de Iran în Irak. Ulterior, Iranul a lansat un atac surpriză cu rachete asupra forțelor americane din Iordania. Armata SUA a anunțat că toate rachetele au fost interceptate.
Episodul a demonstrat cât de rapid se poate extinde conflictul. Acest lucru se întâmplă chiar și atunci când diplomații încearcă reluarea negocierilor. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat luni că Iranul nu are în acest moment „nicio negociere cu Statele Unite”.
Amos Hochstein, fost consilier principal al președintelui Joe Biden și partener de conducere la TWG Global, a declarat pentru CNBC că „Iranul nu are intenția de a reveni la situația de dinaintea războiului”. „Un armistițiu nu este un comutator care poate fi pur și simplu apăsat. Iranul vrea să transforme realitățile de pe câmpul de luptă în câștiguri politice înainte de a accepta un nou status quo”, a declarat Alex Vatanka, cercetător senior la Middle East Institute.