Cehia va atinge pragul NATO de 2%, dar nu crește cheltuielile pentru apărare

Andrej Babiš, primul ministru ceh a declarat că țara sa va depune toate eforturile pentru a-și respecta angajamentele față de NATO, în contextul presiunilor interne privind bugetul apărării. Afirmația a fost făcută la Praga, după o întâlnire cu secretarul general al alianței, Mark Rutte.

Angajamente NATO și presiuni interne

În cadrul unei conferințe de presă, liderul de la Praga a subliniat importanța apărării. „Considerăm că capacitatea noastră de apărare și obligațiile noastre în cadrul NATO sunt foarte importante și reprezintă o prioritate”, a declarat Babiš.

Acesta a adăugat că autoritățile sunt pregătite să acționeze pentru a respecta aceste angajamente. „Vom face cu siguranță tot ce este necesar pentru a ne îndeplini aceste obligații.”

Declarațiile vin într-un moment în care guvernul se confruntă cu critici legate de nivelul alocărilor pentru apărare, în special după modificările aduse bugetului pentru 2026.

Ținta de 2% pentru bugetul de apărare

Formațiunea ANO, condusă de Babiš, a propus un buget revizuit după revenirea la guvernare în decembrie. În urma acestei decizii, alocarea pentru Ministerul Apărării a fost redusă la 154,8 miliarde de coroane, echivalentul a 7,49 miliarde de dolari, adică 1,73% din PIB, sub nivelul propus anterior.

Executivul susține că, per total, cheltuielile pentru apărare ajung la aproximativ 2,1% din PIB. Cu toate acestea, autoritatea fiscală și președintele Petr Pavel au atras atenția că unele cheltuieli incluse, precum investițiile în infrastructură rutieră, ar putea să nu fie recunoscute conform criteriilor NATO.

În perspectiva summitului NATO din iulie, Babiš a afirmat că obiectivul de 2% din PIB va fi atins, însă a exclus creșteri suplimentare ale bugetului apărării, invocând alte priorități, precum sănătatea.

La rândul său, Mark Rutte a subliniat importanța investițiilor în domeniul apărării: „Creșterea cheltuielilor pentru apărare este esențială pentru a avea forțele, resursele și capacitățile necesare menține siguranța cetățenilor”.

Presiuni din partea aliaților

Statele europene membre ale alianței au convenit anul trecut să majoreze cheltuielile la 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru investiții conexe, în următorul deceniu.

În acest context, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a transmis recent că toți aliații „trebuie să-și aducă contribuția”.

Context geopolitic

Declarațiile vin într-un moment în care NATO își intensifică eforturile de consolidare a apărării pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor crescute cu Rusia. Statele membre sunt supuse unei presiuni tot mai mari pentru a-și majora bugetele militare și pentru a contribui mai consistent la securitatea colectivă.

În același timp, diferențele dintre aliați în privința ritmului și nivelului cheltuielilor pentru apărare rămân vizibile. În timp ce unele state au depășit deja pragul de 2% din PIB, altele, inclusiv Cehia, sunt încă în proces de ajustare. Printre statele care au depășit pragul de 2% sunt Polonia și Grecia, care au ajuns chiar la niveluri de peste 3%, dar și Statele Unite, care mențin constant cheltuielile ridicate.

În Europa, mai multe state de pe flancul estic, precum Estonia, Letonia și Lituania, au trecut de acest prag, pe fondul preocupărilor de securitate. De asemenea, România, Finlanda, Marea Britanie și Norvegia se află peste nivelul de 2%, iar Ungaria și Slovacia au atins sau au depășit recent acest obiectiv.

Summitul NATO programat în iulie, la Ankara, va fi un moment-cheie pentru evaluarea angajamentelor asumate. Discuțiile vor viza atât creșterea bugetelor, cât și adaptarea strategiei alianței la noile riscuri de securitate din regiune.

Sursa: G4media