Cum arată cea mai lungă peșteră din România și ce poți descoperi în interior. Labirintul subteran de aproape 52 de kilometri ascunde galerii spectaculoase

Sub munții din vestul României există o lume pe care puțini ajung să o cunoască în întregime. Dincolo de intrarea săpată în stâncă începe un labirint uriaș de galerii, săli și coridoare modelate de apă de-a lungul a sute de mii de ani. Aici nu pătrunde lumina naturală, iar liniștea este întreruptă doar de picăturile care continuă și astăzi să modeleze piatra.

Este vorba despre Peștera Vântului, aflată în Munții Pădurea Craiului, în apropierea localității Șuncuiuș, din județul Bihor. Cu aproape 52 de kilometri de galerii cartate, este cea mai lungă peșteră cunoscută din România. Totodată, reprezintă una dintre cele mai importante destinații speologice din țară.

Numele peșterii nu a fost ales întâmplător. La intrare se formează un curent puternic de aer, provocat de diferențele de presiune dintre numeroasele galerii subterane. Fenomenul îi întâmpină pe vizitatori încă din primele momente și a inspirat denumirea acestui loc.

Deși rețeaua subterană se întinde pe zeci de kilometri, doar o mică parte poate fi vizitată în siguranță. Restul galeriilor sunt accesibile exclusiv speologilor și echipelor de cercetare. Aceștia continuă să cartografieze și să studieze unul dintre cele mai complexe sisteme carstice din România.

Pe lângă dimensiunile sale impresionante, Peștera Vântului are și o valoare științifică importantă. Cercetătorii studiază aici evoluția fenomenelor carstice și biodiversitatea subterană. În același timp, peștera face parte din Situl Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului, o arie protejată cunoscută pentru peisajele spectaculoase, traseele turistice și numeroasele peșteri din zonă.

Cum ajungi la Peștera Vântului

Accesul către Peștera Vântului se face din localitatea Șuncuiuș, una dintre cele mai cunoscute porți de intrare în Munții Pădurea Craiului. Satul se află la aproximativ 60 de kilometri de Oradea. Poți ajunge atât cu mașina, cât și cu trenul.

Cei care aleg să călătorească cu autoturismul au la dispoziție două rute principale. Prima pornește din Oradea, pe drumul european E60, și trece prin Țopa de Criș, Vadu Crișului și Șuncuiuș. A doua urmează drumul european E79 și traversează localitățile Beiuș, Remetea, Roșia, Bratca și Șuncuiuș.

Autoturismele pot fi lăsate în apropierea pensiunilor Grădia și Lavinia, ultimele puncte de parcare înainte de traseul pietonal. Din acel loc începe drumul spre peșteră. Indicatoarele turistice conduc vizitatorii către Peștera Unguru Mare și apoi spre primul pod suspendat peste Crișul Repede. Traversarea acestuia marchează începutul traseului către Peștera Vântului și Poiana Frânturii.

Știrile PROTV notează că o altă variantă este călătoria cu trenul pe ruta Cluj-Napoca – Oradea. Gara din Șuncuiuș se află la mică distanță de traseul turistic, iar de aici peștera poate fi vizitată mergând pe jos.

Este recomandat un echipament adecvat mediului subteran. Temperatura din interior rămâne scăzută chiar și în timpul verii. De aceea, ai trebui sa ai la tine haine mai groase și încălțăminte cu talpă aderentă, potrivită pentru suprafețele umede și alunecoase. Accesul în galeriile care nu fac parte din traseul turistic este permis doar în condiții speciale și cu echipament de speologie.

Cum a fost descoperită cea mai lungă peșteră din România

Puțini și-ar fi imaginat, în urmă cu aproape șapte decenii, că în spatele unei intrări aparent obișnuite se ascunde unul dintre cele mai spectaculoase sisteme subterane din România. Povestea Peșterii Vântului a început în anul 1957. Atunci, inginerul Bagaméri Béla a descoperit primele galerii cunoscute astăzi în întreaga lume speologică.

La acel moment, cercetătorii știau doar de existența primilor aproximativ 500 de metri de galerii. Descoperirea a stârnit imediat interesul speologilor. Aceștia au început să exploreze sistematic fiecare pasaj nou. Cu fiecare expediție, peștera își dezvăluia dimensiunile impresionante.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Până în 1967, lungimea galeriilor cunoscute depășise deja 15 kilometri. Pentru acea perioadă, performanța era una remarcabilă. Tot atunci, la Cluj, a fost înființat Clubul Speologilor Amatori. Organizația avea să joace un rol esențial în explorarea, cartarea și protejarea peșterii.

Explorările au continuat timp de decenii

Activitatea echipelor de speologi nu s-a oprit aici. În 1969 a fost realizată prima hartă color a peșterii. Aceasta cuprindea peste 15 kilometri de galerii cartate. Câțiva ani mai târziu, în 1978, a fost publicat și albumul fotografic dedicat Peșterii Vântului. A fost unul dintre primele materiale ample care au prezentat frumusețea acestui loc.

Pe măsură ce erau descoperite noi galerii, lungimea oficială a peșterii creștea constant. La sfârșitul anului 1989, sistemul subteran depășea deja 40,5 kilometri. Cercetările au continuat și în deceniile următoare.

În anii ’90 au fost realizate noi investiții pentru protejarea și valorificarea peșterii. Zona de la intrare a fost reamenajată. În 1996 au început filmările pentru un documentar dedicat acestui loc. În paralel, speologii au continuat măsurătorile cu echipamente moderne. Astfel, au fost cartate și galerii descoperite anterior.

Cum a ajuns la aproape 52 de kilometri de galerii

Un nou pas important a fost făcut în 2003, odată cu inaugurarea traseului turistic destinat vizitatorilor. Acesta permite accesul într-o parte dintre galeriile spectaculoase, fără a afecta zonele sensibile ale peșterii. Un an mai târziu, Clubul Speologilor Amatori a preluat oficial custodia obiectivului. De atunci, organizația a continuat activitățile de cercetare și conservare.

Nici în prezent explorările nu sunt considerate încheiate. Specialiștii continuă să studieze galeriile și să completeze hărțile sistemului subteran. Datorită acestor cercetări desfășurate timp de zeci de ani, Peștera Vântului a ajuns astăzi la aproape 52 de kilometri de galerii cartate. Astfel, își păstrează titlul de cea mai lungă peșteră cunoscută din România.