Potrivit presei bulgare, care citează oficiali de la Sofia, grupul are rolul de a urmări permanent evoluția nivelului fluviului și de a coordona măsurile necesare pentru menținerea în siguranță a funcționării centralei. Decizia a fost luată în contextul în care valorile înregistrate în ultimele zile au coborât la minime nemaiîntâlnite în ultimele decenii.
Scăderea debitului Dunării este pusă pe seama temperaturilor ridicate și a deficitului de precipitații din bazinul fluviului, fenomene care au afectat în această vară o mare parte a Europei și au redus semnificativ rezervele de apă.
Centrala nucleară Kozlodui, amplasată pe malul Dunării, utilizează apa fluviului pentru sistemele de răcire, motiv pentru care autoritățile urmăresc cu atenție evoluția condițiilor hidrologice. Potrivit datelor privind monitorizarea nivelului apei, în zona Kozlodui au fost înregistrate în ultimele săptămâni unele dintre cele mai scăzute valori din ultimii ani.
Situația din Bulgaria face parte dintr-un context regional mai amplu
Nivelurile foarte scăzute ale Dunării au afectat navigația pe sectorul bulgaro-român, unde mai multe nave au întâmpinat dificultăți, iar canalul navigabil s-a îngustat în mai multe zone. Autoritățile bulgare au anunțat că seceta prelungită și temperaturile ridicate au redus semnificativ nivelul apei pe întreg sectorul comun al fluviului, iar prognozele indică menținerea tendinței de scădere.
Problemele generate de debitul redus al Dunării se resimt și în alte state riverane. În România, autoritățile au adoptat măsuri de urgență pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă, inclusiv lucrări pentru redirecționarea fluxului de apă, după reducerea producției de energie și oprirea unui reactor.
Și în Ungaria, centrala nucleară de la Paks a fost afectată de nivelul redus al Dunării, fiind nevoită să își diminueze semnificativ producția de energie. În Serbia, debitul scăzut al fluviului a redus producția hidrocentralelor și a îngreunat transportul fluvial.
Episodul actual evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice din regiune în fața fenomenelor meteorologice extreme. Pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate, statele riverane sunt nevoite să monitorizeze permanent evoluția nivelului Dunării și să adopte măsuri pentru menținerea funcționării centralelor nucleare și hidroelectrice, în condițiile în care fluviul reprezintă o sursă esențială de apă pentru răcirea reactoarelor și pentru producerea de energie.
