Ilie Bolojan cere ca proiectul centralei de la Iernut să fie finalizat până la sfârșit de 2026: „Este de 10 ani început”

„Primul trebuie să se termine Iernutul, care este de 10 ani început. Avem termocentrala la Iernut începută de 10 ani. Conducerea Romgaz s-a angajat să o finalizeze până la finalul anului. Trebuie să o finalizeze, pentru că e greu să explicăm oamenilor că avem o centrală în lucru de 10 ani de zile. Pentru că e un proiect foarte avansat, are peste 90%”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă de la Oradea.

Centrala de la Iernut

Proiectul de la Iernut presupune construirea unei centrale electrice pe gaze cu o capacitate instalată de 430 de MW. Centrala folosește tehnologia de ciclu combinat. Ceea ce înseamnă că gazul natural este utilizat pentru producerea energiei. Apoi, căldura rezultată este recuperată pentru a produce abur. acesta antrenează turbine și generează electricitate. Tehnologia permite obținerea unui randament mai bun decât în cazul unei centrale clasice pe gaze.

Investiția a fost demarată în 2016 și trebuia să fie terminată inițial în 2019. Proiectul a acumulat însă întârzieri importante, inclusiv pe fondul problemelor întâmpinate de constructor. În octombrie 2025, Romgaz a reziliat contractul cu compania spaniolă Duro Felguera, care avea responsabilitatea pentru lucrările de finalizare. De atunci, compania de stat a preluat direct responsabilitatea pentru ducerea investiției la capăt.

În februarie 2026, Romgaz indica un stadiu de aproximativ 98% pentru proiectul la cheie și de circa 90% pentru noul contract destinat finalizării lucrărilor și punerii în funcțiune. Guvernul a aprobat în luna mai măsuri speciale pentru ca investiția să poată fi terminată și testată până la 31 decembrie 2026.

România va mai importa energie

Ilie Bolojan a mai spus că România nu poate renunța imediat la importurile de electricitate. Până când noile centrale vor produce energie, țara va continua să cumpere electricitate din piețele externe. Asta pentru a acoperi diferența dintre producția internă și consum. „Până nu vom avea capacităţile finalizate, vom mai importa. Asta e situaţia. Nu doar noi suntem în această situaţie, sunt şi alte ţări”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că, după punerea în funcţiune a noilor capacităţi, România ar putea redeveni exportator de energie.

Pe lângă Iernut, premierul a indicat necesitatea finalizării și autorizării altor capacități de producție, inclusiv centrala de la Mintia. Proiectul este unul dintre cele mai mari proiecte noi de producere a energiei pe gaze din România. Potrivit Guvernului, obiectivul pentru 2026 este atingerea unei capacități instalate de 1.700 MW. Iar producția de energie era estimată să înceapă în septembrie. La finalizare, centrala ar urma să fie cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană amplasată pe un singur sit.

Împreună, noile centrale pe gaze ar putea aduce în sistem o cantitate importantă de energie produsă în bandă, adică energie disponibilă într-un mod mai stabil și mai ușor de controlat decât în cazul surselor care depind direct de vreme. „Cu cât le terminăm mai repede, cu atât vom avea peste o mie de megawaţi în producţie, ceea ce înseamnă aproape 20% din necesarul de energie la nivel naţional”, a afirmat premierul.

Bolojan cere un plan pe termen lung pentru energie

Ilie Bolojan spune că România are nevoie de un plan energetic care să nu fie schimbat de fiecare dată când se schimbă Guvernul sau conducerea unei companii de stat. Premierul a subliniat necesitatea unui calendar clar de măsuri și a continuității deciziilor. „Trebuie să discutăm ce este de făcut, să agreăm un calendar de modificări legislative, de abordări, să susţinem profesionişti în zona de decizie din energie şi nu numiri pe criterii clientelare sau politice”, a declarat premierul.

El a atras atenția că problemele sectorului energetic nu pot fi rezolvate rapid. Deoarece infrastructura de producție presupune investiții de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, proiecte care se întind pe mai mulți ani. Ilie Bolojan a spus că România are nevoie de investiții, reguli clare și o administrare mai eficientă a companiilor energetice de stat. „Nu cu declaraţii politice, nu cu fugă de responsabilitate, ci cu proiecte care înseamnă continuitate de-a lungul anilor. Chiar dacă avem astăzi o criză în domeniul energiei, ca efect al secetei şi a ceea ce nu am făcut ani de zile, sigur putem discuta despre soluţiile de criză, dar acestea nu sunt problemele de sistem. Ele sunt doar soluţii punctuale”, a explicat Bolojan.