Aprobat. MAE declasifică peste 5.000 de dosare din primii ani de după Revoluție. Oana Țoiu: Românii au dreptul să cunoască istoria

Aprobat. MAE declasifică peste 5.000 de dosare din primii ani de după Revoluție. Oana Țoiu: Românii au dreptul să cunoască istoria
Imagine Oana Țoiu, ministru interimar de Externe (sursa foto: Facebook)
Guvernul a aprobat declasificarea a peste 5.000 de dosare din arhivele diplomatice ale perioadei de tranziție, într-una dintre cele mai ample decizii de deschidere a documentelor recente din istoria postcomunistă a României.

Printre temele acoperite se numără primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei și prăbușirea Uniunii Sovietice.

Măsura a fost adoptată de Guvern la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe și vizează documentele elaborate în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992.

Potrivit MAE, este cea mai amplă tranșă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea arhivelor de dinainte de 1989.

Peste 5.300 de dosare și 100 de metri de arhivă

Hotărârea adoptată de Guvern vizează 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă. Acestea ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.

Documentele surprind una dintre cele mai sensibile perioade din istoria recentă a României. Dosarele acoperă anii de început ai tranziției și schimbările majore de politică externă produse după căderea regimului comunist.

Printre dosarele păstrate în arhive se află documente intitulate „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” sau „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.

Oana Țoiu: „Românii au dreptul să cunoască istoria tranziției”

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia urmărește creșterea transparenței și accesului public la documente istorice.

„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziției. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informațiile cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis aceasta.

Potrivit ministrului, multe dintre aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, însă continuau să fie păstrate ca documente clasificate de serviciu.

,,Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta și mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea și publicarea lor. O democrație matură își studiază istoria recentă și o pune la dispoziția cetățenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Nu toate documentele vor deveni publice

Din procesul de declasificare sunt excluse documentele care țin de cifrul de stat și instrucțiunile aferente.

De asemenea, vor rămâne exceptate dosarele privind sediile și măsurile de protecție ale misiunilor diplomatice și consulare.

Aceste materiale vor fi analizate separat, potrivit legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Accesul va fi oferit treptat

Declasificarea nu înseamnă acces imediat la toate documentele.

Arhivele Diplomatice ale MAE vor începe procesul de inventariere, prelucrare și digitalizare a documentelor.

Accesul cercetătorilor și al publicului va fi acordat etapizat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite pentru consultare conform standardelor arhivistice.

0 comentarii Comentarii