Formațiunea rivală pro-rusă Alianța Armeniei se afla pe locul al doilea, cu 23,5%. Scrutinul a fost considerat de observatori un veritabil referendum geopolitic: de o parte Pașinian, cu sprijinul occidental și al lui Donald Trump, de cealaltă oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian. Armenia votează, practic, cu ce busolă să navigheze mai departe, spre Bruxelles sau spre Moscova.
Partidul Contractul Civil a înregistrat o victorie istorică în Armenia. Pașinian proclamă victoria după primul scrutin post-Karabah, potrivit Politico.
Există alegeri care decid un guvern și alegeri care decid un destin. Scrutinul parlamentar din Armenia de duminică, 7 iunie 2026, a aparținut celei de-a doua categorii. Aceste alegeri parlamentare sunt primele de când Armenia a cedat Azerbaidjanului regiunea disputată Nagorno-Karabah în anul 2023. A fost o traumă națională de proporții care a schimbat fundamental coordonatele politice ale țării.
Miza nu putea fi mai clară. Un premier a rupt legătura cu Moscova și privește spre Vest, față de un oligarh finanțat și susținut de același Kremlin care a stat pasiv când Karabahul a căzut. Armenia a ales. Și alegerea sa trimite un semnal care depășește cu mult granițele Caucazului de Sud.
Contractul Civil, 54%, o victorie fără echivoc
Comisia Electorală Centrală a țării urma să anunțe rezultatele finale în cursul zilei de luni. Dar cifrele parțiale anunțate de Pașinian după numărarea a circa o cincime din voturi, 54% pentru Contractul Civil față de 23,5% pentru Alianța Armeniei, desenează un tablou suficient de limpede.
Victoria pro-europeană este substanțială, nu marginală. Nu este un rezultat care să permită contestații credibile sau scenarii de balotaj, este un mandat clar. Viitorul va demonstra și cât de benefic va fi.
Referendum geopolitic. Trump cu Pașinian, Kremlinul cu Karapetian
Alegerile au fost considerate de observatori și analiști drept un referendum cu miză mare. I-a avut ca protagoniști pe premierul Pașinian, susținut de președintele american Donald Trump, și principalul său adversar, oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian. Fondatorul formațiunii a făcut campanie electorală de la proprietatea sa, după ce a fost plasat în arest la domiciliu în iulie anul trecut pentru că a făcut „apeluri publice de uzurpare a puterii”. El a catalogat acuzațiile drept motivate politic.
Karapetian a fost escortat duminică la o secție de vot pentru a vota, declarând că „poporul armean va face alegerea corectă, iar țara va avea, în sfârșit, un guvern legitim”. Poporul armean a ales, dar nu în sensul în care spera oligarhul.
Temeri privind amestecul Rusiei în vot
Scrutinul a fost marcat de temeri privind imixtiunea Rusiei. Autoritățile armene au anunțat sâmbătă că peste 40 de persoane au fost arestate sub suspiciunea de cumpărare de voturi în cadrul unei anchete privind o schemă pe scară largă, în care ar fi implicat partidul Armenia Puternică. Șase dintre mandatele de arestare au fost emise pentru membri ai partidului lui Karapetian.
Agenția Reuters a relatat în luna mai că Rusia ar fi luat în considerare voturile a zeci de mii de armeni stabiliți în Rusia, într-un efort de a-l submina pe premierul de la Erevan.
Drumul Armeniei spre Occident, o schimbare de axă istorică
Pierderea Nagorno-Karabahului în 2023 a fost catalizatorul unei rupturi profunde între Erevan și Moscova. Premierul a declarat la acel moment că „forțele de menținere a păcii ruse au eșuat în misiunea lor” și de atunci și-a schimbat poziția într-una pro-UE și SUA.
Erevanul și-a suspendat alianța militară cu Rusia în 2024. De atunci, guvernul lui Pașinian și-a exprimat dorința de a adera la Uniunea Europeană, atrăgându-și furia Kremlinului. Țara rămâne parte a unei piețe comune cu Rusia, însă sprijinul local pentru Moscova a scăzut drastic după ce forțele militare ale lui Vladimir Putin au stat deoparte atunci când Azerbaidjanul a preluat controlul în Nagorno-Karabah.
Mesajul victoriei: reforme democratice cu sprijin european
„Viitorul Armeniei va fi trasat de o strategie de consolidare a independenței, statalității, democrației și statului de drept”, a declarat prim-ministrul, duminică, după ce și-a exprimat votul. „Vom continua pe calea reformelor democratice, cu sprijinul partenerilor noștri europeni, deoarece Uniunea Europeană este principalul nostru partener în implementarea reformelor democratice”, a adăugat el.
Un discurs care sună familiar în orașele baltice, în Tbilisi, în Chișinău, și care, de fiecare dată când este rostit de un lider al unui fost stat sovietic, face același lucru, încălzește Bruxellesul.
O propunere pentru tine, cititorule
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
