Decizia ar urma să fie luată separat pentru fiecare categorie de produse. Vor conta acordurile comerciale semnate de UE și angajamentele concrete asumate pentru achizițiile publice, potrivit unui document consultat de Politico.
Noua abordare face parte din negocierile pentru Actul de accelerare industrială. Proiectul urmărește să protejeze industria europeană în fața concurenței externe și să folosească mai eficient banii publici.
Cum ar urma să funcționeze noile reguli
Documentul de compromis a fost pregătit de președinția irlandeză a Consiliului UE. Acesta introduce categoria de „origine parteneră”. Prin această clasificare, anumite produse fabricate în afara Uniunii ar putea fi considerate echivalente celor europene. Ele ar putea primi acces la contracte publice și programe finanțate de stat.
Condiția nu va fi însă simpla existență a unui acord comercial. Bruxelles-ul va verifica dacă acel acord acoperă produsul respectiv și dacă firmele europene primesc acces similar pe piața țării partenere.
O țară ar putea fi eligibilă pentru unele produse, dar exclusă pentru altele. De exemplu, un acord poate acoperi anumite echipamente industriale, fără să ofere aceleași drepturi pentru oțel sau automobile.
Aproape 80 de țări ar fi putut primi acces
Propunerea inițială a Comisiei Europene oferea executivului comunitar o marjă largă de decizie. Interpretarea putea permite accesul produselor din aproape 80 de țări. Franța și alte state au considerat că lista ar fi prea largă. Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, vorbise anterior despre un grup mult mai restrâns, format din aproximativ 20 de state.
Guvernele vor acum să păstreze un control mai mare. Adăugarea sau eliminarea unei țări ar urma să fie făcută prin acte de punere în aplicare. Această procedură le oferă statelor membre drept de vot. Ele vor putea analiza reciprocitatea, dependențele strategice și riscurile pentru aprovizionarea Uniunii.
Ce industrii sunt vizate
Regulile „Made in Europe” vor fi folosite în special pentru sectoarele considerate strategice. Printre acestea se află industria auto, tehnologiile cu emisii reduse și producția care consumă cantități mari de energie.
UE vrea să acorde prioritate produselor cu suficient conținut european. Măsura va putea fi aplicată în contractele publice și în programele care oferă subvenții.
Comisia va trebui să publice liste separate pentru fiecare produs și fiecare țară eligibilă. Informațiile ar urma să apară pe platforma europeană Access2Markets. În cazul oțelului, Consiliul propune regula „topit și turnat”. Originea produsului va fi stabilită în funcție de locul în care oțelul a trecut prin aceste etape, nu doar de locul ultimei prelucrări.
Aplicarea regulilor ar putea fi amânată
Documentul menține praguri obligatorii de conținut european pentru oțel, ciment și aluminiu. Acestea ar trebui să fie aplicate începând din 2029. Termenul poate fi însă amânat. Acest lucru se va întâmpla dacă normele tehnice nu sunt adoptate cu cel puțin șase luni înainte.
Mai multe prevederi obligatorii din proiectul Comisiei au devenit între timp opționale. Modificările arată că statele încearcă să reducă amploarea variantei inițiale.
Ursula von der Leyen vrea ca regulamentul să fie adoptat până la finalul anului. Calendarul rămâne însă dificil. Parlamentul European este așteptat să își stabilească poziția abia în septembrie, după care vor începe negocierile finale cu statele membre.