UE refuză sancțiuni comerciale împotriva Israelului: diviziuni profunde în blocul european

UE refuză sancțiuni comerciale împotriva Israelului: diviziuni profunde în blocul european
Imagine Sursa foto: Euro-Med Human Rights Monitor
Uniunea Europeană rămâne divizată în privința relației cu Israelul, după ce un nou demers de impunere a unor sancțiuni nu a reușit să obțină sprijinul necesar în rândul statelor membre. Miniștrii de externe ai UE au respins suspendarea acordului comercial preferențial cu Israelul, în pofida presiunilor venite din partea mai multor state. Declarațiile au fost făcute de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după reuniunea Consiliului Afaceri Externe desfășurată la Luxemburg.

Propuneri dure, dar fără susținere suficientă

Inițiativa de a suspenda Acordul de Asociere UE-Israel a fost susținută de state precum Spania, Irlanda, Slovenia și Belgia. Acestea au cerut o poziție mai fermă a Uniunii în contextul acuzațiilor de crime de război și al deteriorării situației din Gaza și Cisiordania.

Șeful diplomației spaniole, José Manuel Albares, a avertizat că UE riscă să își piardă credibilitatea dacă nu reacționează:

„Uniunea Europeană își va pierde credibilitatea dacă nu poate spune clar Israelului că este nevoie de o schimbare de atitudine.”

Acesta a condamnat încălcările armistițiului din Gaza, extinderea așezărilor israeliene și acțiunile militare din regiune. Pe care le-a descris drept o încălcare a dreptului internațional.

Cu toate acestea, propunerile nu au reușit să coaguleze o majoritate suficientă, reflectând diferențele majore de poziție între statele membre.

Germania și aliații: reținere față de sancțiuni

De cealaltă parte, state influente precum Germania și Italia s-au opus unor măsuri drastice.

Ministrul de externe german, Johann Wadephul, a calificat sancțiunile drept „nepotrivite”, deși a subliniat că există probleme serioase care trebuie discutate cu Israelul.

„Mă aștept ca guvernul israelian să contracareze violența coloniștilor mai clar și mai ferm, cu toate mijloacele disponibile în conformitate cu statul de drept”, a declarat Wadephul, citat de Euronews.

Acesta a reiterat și o linie roșie importantă pentru Berlin: „Nu trebuie să existe nicio anexare în Cisiordania.”

Poziția Germaniei reflectă echilibrul delicat dintre sprijinul tradițional pentru Israel și presiunile crescânde legate de situația din teritoriile palestiniene.

Gaza și Cisiordania, în centrul preocupărilor

În ciuda respingerii sancțiunilor, liderii europeni recunosc gravitatea situației din teren. Kaja Kallas a subliniat necesitatea de a menține atenția asupra crizei umanitare: „Nu putem pierde din vedere Gaza și Cisiordania.”

Potrivit scrisorii semnate de mai multe state membre înaintea reuniunii, condițiile din Gaza sunt „insuportabile”, iar violențele din Cisiordania sunt în creștere, inclusiv atacuri ale coloniștilor radicali asupra populației palestiniene.

Compromisuri posibile: taxarea produselor din așezări

În lipsa unui consens pentru sancțiuni majore, discuțiile s-au orientat către soluții de compromis. Franța și Suedia au propus introducerea unor tarife pentru produsele provenite din așezările israeliene din teritoriile ocupate.

Kallas a anunțat că această propunere va fi analizată de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, deși nici aceasta nu beneficiază, deocamdată, de un sprijin solid.

Obstacole procedurale și politice

Un alt factor esențial în blocarea deciziilor este mecanismul de vot din cadrul UE. Suspendarea completă a acordului UE–Israel ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre – un prag dificil de atins în contextul actual.

Chiar și o suspendare parțială ar necesita o majoritate calificată, adică sprijinul a cel puțin 55% dintre statele membre, reprezentând minimum 65% din populația Uniunii.

Aceste reguli transformă politica externă a UE într-un proces complex, în care interesele naționale pot bloca decizii comune.

0 comentarii Comentarii