Spania intră în conflict cu liderii UE pe tema politicii de migrație

Disputa privind migrația a provocat noi tensiuni în Uniunea Europeană. Douăzeci și doi de lideri europeni au criticat politica guvernului spaniol condus de Pedro Sánchez. Aceștia consideră că anumite măsuri adoptate de Madrid pot afecta securitatea frontierelor externe ale blocului comunitar.

Criza care a declanșat reacția europeană este legată de situația din Ceuta. Enclava spaniolă se află în nordul Africii. Aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație au ajuns aici din Maroc. Ulterior, aproape toți s-au întors în Maroc. Niciunul nu a intrat pe teritoriul continental al Uniunii Europene.

Reacția liderilor europeni a vizat și planul Spaniei de a acorda statut legal pentru până la 1,2 milioane de migranți aflați fără documente. Oficialii europeni susțin că această măsură poate deveni un factor care încurajează noi sosiri ilegale.

Liderii UE cer măsuri comune împotriva migrației ilegale

Scrisoarea transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin cere o coordonare mai puternică. Liderii europeni vor o abordare comună pentru combaterea migrației ilegale și protejarea frontierelor externe.

„Avem datoria de a descuraja eficient și de a combate permanent migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor externe și abordarea tuturor politicilor care pot deveni factori de atracție, precum legalizarea unui număr foarte mare de migranți aflați în situație ilegală”, au transmis liderii europeni pentru Politico.

Documentul face referire la politicile care pot influența fluxurile migratorii. Semnatarii avertizează că intrarea ilegală nu trebuie să ducă ulterior la obținerea dreptului de ședere.

„Nu putem permite treceri masive și necontrolate ale frontierelor, folosirea migrației ca instrument politic sau alte amenințări hibride care să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Nu putem accepta ca intrarea ilegală a unui migrant să se transforme într-un drept de ședere legal”, au mai precizat liderii.

Scrisoarea a fost semnată de liderii Germaniei, Italiei, Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.

Inițiativa redactării documentului a venit din partea Italiei și Danemarcei. Cele două state au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de Interne. Scopul întâlnirii este stabilirea următorilor pași la nivel european. Irlanda a anunțat ulterior convocarea unei reuniuni a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene.

Madridul respinge acuzațiile privind regularizarea migranților

Autoritățile spaniole au respins ideea că programul de regularizare a migranților ar fi provocat criza din Ceuta. Madridul susține că persoanele care au intrat ilegal în enclavă nu ar fi fost eligibile pentru această măsură.

Ministerul spaniol de Externe a explicat că procedura are condiții clare. Solicitanții trebuie să dovedească faptul că locuiau în Spania înainte de 1 ianuarie 2026. De asemenea, aceștia trebuie să fi avut o perioadă de ședere de cinci luni consecutive înainte de depunerea cererii. Programul a fost lansat în aprilie. Termenul pentru depunerea solicitărilor s-a încheiat în iunie. Cu toate acestea, explicațiile Madridului nu i-au convins pe liderii europeni care au semnat scrisoarea.

Sánchez acuză reacții „egoiste” din partea partenerilor europeni

Premierul Pedro Sánchez a răspuns criticilor printr-o scrisoare adresată acelorași lideri europeni. El a acuzat unele state membre că atacă Spania și cer excluderea temporară a țării din spațiul Schengen. Propunerea suspendării Spaniei din zona de liberă circulație a fost lansată inițial de premierul italian Giorgia Meloni.

Italia a introdus ulterior restricții privind libera circulație dinspre Spania către porturile și aeroporturile sale. Franța a intensificat controalele la frontiera cu Spania după valul de sosiri din Ceuta. Sánchez afirmă că solicitările privind suspendarea Spaniei din Schengen contravin legislației europene. El invocă și principiile de solidaritate ale Uniunii.

„În contextul internațional actual, Uniunea Europeană nu își poate permite acest tip de reacție egoistă, polarizantă și contrară legii”, a transmis premierul spaniol.

Disputa privind Schengen și securitatea frontierelor

Datele prezentate de Sánchez arată că Spania a înregistrat jumătate din numărul intrărilor ilegale raportate de Italia între 2021 și 2026. Premierul spaniol a folosit aceste cifre pentru a respinge acuzațiile privind protejarea insuficientă a frontierelor externe ale UE. Totodată, Sánchez a amintit că migrația a mai fost folosită ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene. El a făcut referire la situația din 2021. Atunci, Belarus a facilitat treceri ale migranților către Polonia și mai multe state baltice.

Sánchez susține că statele care au cerut măsuri împotriva Spaniei sunt motivate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interes politic”. Tensiunile dintre Madrid și mai mulți lideri europeni arată dificultatea UE de a ajunge la o poziție comună privind migrația.

Printre cei care cer măsuri mai dure se află politicieni de dreapta. Este cazul ministrului finlandez de Interne Mari Rantanen, membră a partidului naționalist Finns Party. Premierul danez Mette Frederiksen susține, de asemenea, o poziție mai dură. Partidul său social-democrat face parte din familia politică europeană de centru-stânga.

Disputa privind migrația rămâne una dintre cele mai sensibile teme politice din Uniunea Europeană. Criza din Ceuta a readus în prim-plan dezbaterea despre controlul frontierelor și politica de azil.