Ziua care durează peste 15 ore. Solstițiul de vară 2026 marchează începutul verii astronomice

În 2026, solstițiul de vară are loc duminică, 21 iunie, la ora 11:24, ora României, conform datelor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Pentru români, acest moment înseamnă maximum de lumină naturală din întregul an. În ziua solstițiului, durata zilei ajunge la aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea se reduce la numai 8 ore și 28 de minute. Deși mulți asociază începutul verii cu data de 1 iunie, din punct de vedere astronomic vara începe oficial abia în momentul producerii solstițiului. Acesta reprezintă una dintre cele mai importante borne ale calendarului astronomic și este urmărit anual de specialiști și pasionați de astronomie.

Fenomenul este rezultatul modului în care Pământul se deplasează în jurul Soarelui și al înclinării axei sale. În această perioadă a anului, emisfera nordică este orientată cel mai mult către Soare, ceea ce permite luminii solare să ajungă pe o durată mai mare decât în orice altă zi din an, potrivit MediaFax.

De ce se numește „solstițiu” și ce se întâmplă pe cer în această perioadă

Denumirea de „solstițiu” provine din limba latină. Termenul este format din cuvintele „sol”, care înseamnă Soare, și „sistere”, care poate fi tradus prin „a se opri” sau „a sta pe loc”. Practic, expresia sugerează că Soarele pare să își încetinească deplasarea aparentă pe cer înainte de a-și schimba direcția.

Din punct de vedere astronomic, în jurul datei de 21 iunie, Soarele ajunge la o longitudine astronomică de 90 de grade. Acesta este momentul care definește oficial solstițiul de vară. Fenomenul este strâns legat de cele două mișcări fundamentale ale Pământului. Prima este rotația în jurul propriei axe, care produce alternanța dintre zi și noapte. A doua este mișcarea de revoluție în jurul Soarelui, care determină succesiunea anotimpurilor.

Axa Pământului este înclinată cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale. Această înclinare este responsabilă pentru diferențele de durată dintre zile și nopți pe parcursul anului. În momentul solstițiului de vară, emisfera nordică se află în poziția în care primește cea mai mare cantitate de lumină solară.

În România, Soarele atinge atunci cea mai mare înălțime pe cer la amiază din întregul an. Acesta este motivul pentru care ziua este atât de lungă și luminoasă. La latitudini foarte ridicate, fenomenul produce efecte spectaculoase. În unele regiuni nordice, Soarele nu apune complet, iar locuitorii pot observa ceea ce este cunoscut sub numele de „soarele de la miezul nopții”. În alte zone, crepusculul se prelungește pe întreaga durată a nopții, fenomen cunoscut drept „nopțile albe”.

Ce urmează după cea mai lungă zi din an

Deși solstițiul marchează momentul cu cea mai mare durată a zilei, el reprezintă și începutul unui proces invers. Imediat după 21 iunie, durata zilei începe să scadă treptat, iar nopțile devin din ce în ce mai lungi.

Schimbarea este însă foarte lentă la început și greu de observat cu ochiul liber. Diferențele de la o zi la alta sunt de numai câteva zeci de secunde. Procesul va continua timp de aproximativ șase luni, până la producerea solstițiului de iarnă, care va avea loc în luna decembrie și va aduce cea mai scurtă zi din an.

Un aspect care îi surprinde pe mulți este faptul că cele mai ridicate temperaturi ale verii nu apar în jurul solstițiului. Chiar dacă după 21 iunie zilele încep să se scurteze, atmosfera și suprafața Pământului continuă să acumuleze energie solară. Din acest motiv, lunile iulie și august sunt, în general, mai călduroase decât luna iunie.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!