Modalitatea de calcul a zilei de Paște este una foarte veche. Aceasta are la bază hotărârile Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. Acestea au fost stabilite în anul 325 d.Hr, fiind universal valabile pentru toată populația creștină.
Care este algoritmul
Felul în care se stabilește data Paștelui este unul complex. Acesta se bazează pe două evenimente astronomice. Primul dintre ele este echinocțiul de primăvară, care are loc în general între 20 și 21 martie. Atunci se stabilește echilibrul dintre zi și noapte. Cel de al doilea este prima Lună plină după echinocțiul de primăvară. Evenimentul este cunoscut ca Luna plină pascală.
În determinarea zilei de Paște sunt luat în calcul ciclurile solare și cele lunare pe un interval de 19 ani. Se mai numește și ciclu pascal. Astfel se poate înțelege de ce Paștele nu se celebrează în aceeași zi și are o dată care se schimbă de la un an la altul. Sărbătoarea are loc în prima duminică după Luna plină pascală. În situația în care evenimentul are loc înainte echinocțiului de primăvară, nu este luat în considerare. Este așteptată următoarea Lună plină, care are loc la 29 de zile distanță.
Dacă Luna plină este duminica, Paștele este amânat pentru următoarea zi de duminică. Mai există și situația în care cele două date coincid și au loc sâmbăta. Paștele se poate celebra duminica în acest caz. Modalitatea de calcul, păstrată de secole bune în tradiția creștină, face ca data Paștelui să nu fie una stabilă, ci să depindă de mișcările dintre Soare și Lună.
Două zile de sărbătoare diferite pentru catolici și ortodocși
Datele zilei de sărbătoare diferă pentru catolici și ortodocși. Diferențe sunt explicate sistemele calendaristice. Până în 1582, modalitatea de calcul era aceeași pentru toată populația creștină. Schimbarea a avut loc la inițiativa Papei Grigore al XIII-lea. Acesta a introdus calendarul gregorian. Ulterior, o bună parte din statele din Occident l-au integrat. Schimbarea a avut loc în România în anul 1924.
Anumite comunități ortodoxe nu au aderat la această schimbare, folosind în continuare calendarul iulian, cel pe „stil vechi”. Reperele calendaristice fiind diferite, ziua de Paște nu este aceeași. Patriarhia Ierusalimului, bisericile ortodoxe ruse și sârbe folosesc și acum calendarul iulian. Astfel, sărbătoarea Învierii Domnului are loc în zile diferite comparativ cu bisericile ortodoxe care folosesc calendarul gregorian.
Paștele catolic în 2026
Anul acesta Paștele catolic este sărbătorit duminică, 5 aprilie. Dincolo de această zi, mai există câteva repere esențiale din calendarul catolic. Pe 29 martie 2026 este Duminica Floriilor. Acest eveniment marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim și dă startul începutului Săptămânii Sfinte.
Peste câteva zile, în data de 2 aprilie 2026, este comemorată Cina cea de Taină. Pe 3 aprilie, în Vinerea Mare, este ziua în care Iisus a fost răstignit. În Sâmbăta Mare au loc pregătirile pentru Înviere. De referință este slujba din noaptea de Înviere, când este celebrată viața.
Paștele ortodox în 2026
La o săptămână distanță de cel catolic este sărbătorit Paștele ortodox, în data de 12 aprilie. În Săptămâna Mare au loc mai multe momente liturgice și sunt respectate obiceiuri extraordinar de importante pentru ortodocși. Primul dintre acestea este reprezentat de Duminica Floriilor și marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Au loc slujbe la care credincioșii participă în număr foarte mare. Aceștia aduc ramuri care salcie care vor fi sfințite, conform digi24.
Joia Mare este alocată evenimentului cunoscut drept Cina cea de Taină. În biserici preoții conduc Denia celor 12 Evanghelii. Vinerea Mare, 10 aprilie, readuce aminte ortodocșilor răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. Este o zi de doliu în care se ține post. Culminează cu slujba Prohodului. În Sâmbăta Mare, 11 aprilie, este așteptată Învierea Domnului. Sunt pregătite preparate tradiționale iar la miezul nopții are loc slujba de Înviere. Lumina Sfântă este împărțită iar credincioșii rostesc „Hristos a înviat”.
