Ce trebuie să știi despre Programul Național FIV 2026, cu medicul Chadi Muheidli. După 40 de ani, șansele de sarcină naturală scad de 10 ori 

Dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie și coordonator al echipei Dacia Medical Center, cu peste 20 de ani de experiență în reproducere umană asistată, explică pentru NewsEdge ce presupune procedura, cine poate apela la ea și cum funcționează Programul Național de fertilizare in vitro care oferă vouchere de la stat.

Guvernul a extins în luna aprilie programul de susținere a fertilizării in vitro și în perioada 2026-2030. Acesta presupune acordarea unor vouchere în valoare totală de 15.000 de lei pentru persoanele eligibile. Totuși, costurile reale ale unui ciclu complet de FIV depășesc adesea valoarea sprijinului oferit de stat. 

Fertilizarea in vitro este procedura prin care ovulele sunt recoltate, fertilizate în laborator și transferate ulterior în uterul pacientei. Aceasta rămâne, în prezent, cea mai eficientă metodă medicală disponibilă pentru cuplurile cu probleme de infertilitate. Cui se adresează și când ar trebui să apelăm la ea?

Când să apelezi la un medic pentru FIV

Primul pas, spune medicul, este să înțelegem că nu orice întârziere înseamnă infertilitate.

„Dacă e un cuplu relativ tânăr, doamna să aibă până în 35 de ani, putem să încercăm un an de zile să obținem o sarcină pe cale naturală”, explică dr. Muheidli. 

Dincolo de această limită de vârstă, însă, recomandarea se schimbă: 

„Dacă doamna are peste 35 de ani, aș merge pe undeva pe șase-șapte luni”, spune el. Motivul este unul biologic: rezerva ovariană.

Femeile se nasc cu un număr fix de ovocite, care scade continuu de la pubertate. După 35 de ani, acest declin se accelerează, iar după 40 ritmul de scădere devine abrupt. Amânarea consultului înseamnă, în practică, reducerea opțiunilor disponibile.

Cât de mult contează vârsta 

Datele statistice din domeniu arată o diferență majoră între șansele unei femei de 30 de ani și cele ale unei femei de 40 de ani să obțină o sarcină pe cale naturală.

„Statistic vorbind, o femeie de 30 de ani are șanse mult mai mari decât una de 40. În primul an, aproximativ 90% dintre cuplurile tinere obțin o sarcină naturală. La 40 de ani, șansele pot scădea de aproape zece ori.”

Potrivit medicului, problema nu ține doar de numărul ovocitelor, ci și de calitatea lor.

„Femeia se naște cu un număr fix de ovocite. Ele scad permanent până la menopauză și, în același timp, îmbătrânesc odată cu noi. La 30 de ani, ovocitele au 30 de ani. La 40 de ani, au 40 de ani. Din acest motiv cresc riscurile de anomalii cromozomiale și de pierdere a sarcinii.”

Calitatea ovocitelor se deteriorează odată cu vârsta, ceea ce crește riscurile, indiferent dacă concepția este naturală sau asistată medical.

Stilul de viață și fertilitatea în FIV

Alcoolul și fumatul sunt, potrivit medicului, nocive pe durata tratamentului și a sarcinii. Acestea pot afecta calitatea embrionilor și reduc ratele de succes. Dar dr. Muheidli subliniază, însă, că factorul cel mai subestimat rămâne stresul cronic.

„Stresul și viața stresantă pe care o ducem în București și în orașele mari poate să ducă la o rată mai mică de sarcini și eventual la o rată mai mare de avorturi spontane”, spune el.

Medicul menționează un fenomen pe care îl observă în practică: 

„Avem cupluri care se pregăteau de fertilizare in vitro și care, odată ce pleacă în vacanță, se relaxează un pic și vin cu sarcină obținută spontan.” 

Poluarea din mediul urban este un alt factor pe care îl include în această categorie.

Recomandările clinice sunt consistente: renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool înainte de începerea tratamentului, gestionarea stresului și menținerea unui stil de viață echilibrat pot influența pozitiv rezultatele procedurii.

Programul național FIV 2026: cine e eligibil pentru vouchere

Pe 23 aprilie 2026, Guvernul României a aprobat prelungirea Programului social de interes național pentru susținerea fertilizării in vitro pentru perioada 2026–2030. Programul vizează 10.000 de beneficiari anual și se adresează cuplurilor infertile, căsătorite sau nu și femeilor singure cu vârsta cuprinsă între 24 și 42 de ani.

Fiecare beneficiar primește două vouchere digitale: unul de 10.000 de lei pentru procedurile medicale și unul de 5.000 de lei pentru achiziția de medicamente specifice. Sprijinul financiar este neimpozabil și poate fi acordat de maximum trei ori aceluiași beneficiar, în limita fondurilor disponibile. 

Documentele se depun exclusiv online, printr-o platformă digitală dedicată.

Din perspectiva medicului, procedura de accesare este una accesibilă, dar necesită atenție la detalii tehnice. 

„Pacienta trebuie să depună un dosar electronic pe platformă. Cele mai multe dosare respinse au fost cu greșeli de încărcare sau pentru că trebuia să încarce un anumit format și au făcut poze”, explică dr. Muheidli. Acesta mai spune că la clinica sa, pacienții sunt  ajutați gratuit cu scanarea documentelor și depunerea dosarului, dar contul pe platformă trebuie creat de beneficiar.

Voucherele acoperă parțial costul real al procedurii. O stimulare ovariană completă, urmată de recoltarea ovocitelor, fertilizare și transfer embrionar, depășește în București 3.000 de euro. 

La aceasta se adaugă costul medicamentelor, care poate varia semnificativ în funcție de schema de tratament. Tot ce depășește suma acoperită de stat rămâne în sarcina pacienților.

Cât de dureroasă este procedura de FIV

Una dintre temerile cel mai des exprimate de paciente se referă la durere. Dr. Muheidli detaliază ce presupune fiecare etapă.

„Singura manevră dureroasă este cea de recoltare a ovocitelor: puncția ovariană sub ghidaj ecografic. Noi o facem cu anestezie generală, nu intubată, dar anestezie generală. Pacienta doarme, se trezește și se bucură că n-a simțit nimic”, spune medicul.

Transferul embrionar, care are loc la cinci zile după recoltare, este o procedură complet nedureroasă. 

„Se face cu un cateter foarte subțire și moale de silicon. Nu doare, nu simte nimic”, adaugă dr. Muheidli.

Riscurile asociate procedurii există, dar sunt monitorizate. Cel mai frecvent este sindromul de hiperstimulare ovariană. Aceasta e o reacție a ovarelor la tratamentul hormonal, care apare în forme moderate la aproximativ 25% dintre paciente și în forme severe în aproximativ 2% din cazuri. 

Puncția ovariană se realizează sub control ecografic, iar toată procedura se desfășoară în condiții de siguranță chirurgicală.

După transferul de embrioni

Perioada de după embriotransfer generează, la rândul ei, anxietate și o serie de recomandări care circulă în mediul online, unele fără bază medicală solidă.

Protocolul detaliat de Dr. Muheidli include un tratament de susținere a sarcinii: progesteron, vitamine, injecții cu heparină. Acesta e menit să crească probabilitatea de implantare a embrionului. 

„Când pleacă din clinică, pacienta pleacă cu un tratament cât mai cuprinzător, în ideea să avem șanse maxime”, spune medicul.

Cât privește activitatea fizică, recomandarea este ar fi repausul, fără efort, fără sport:

„Dacă și pacienta poate să-și ia câteva zile libere, o săptămână, zece zile, ar fi ideal. În Occident, pacientele merg la muncă imediat de pe masa de embriotransfer, dar noi le recomandăm să-și ia măcar câteva zile libere”, precizează dr. Muheidli, pentru NewsEdge.

Testul de sarcină se poate realiza din ziua a opta de la transfer. Dacă rezultatul este pozitiv, urmează confirmarea prin ecografie și continuarea tratamentului de susținere.

Ce se întâmplă dacă primul ciclu de FIV eșuează

Eșecul primului transfer nu înseamnă epuizarea șanselor. Dr. Muheidli explică logica medicală din spatele mai multor cicluri de tratament.

Dacă stimularea ovariană produce mai mulți embrioni decât este nevoie pentru un singur transfer, aceștia pot fi congelați și utilizați în transferuri ulterioare. 

„Rata cumulată de sarcină, adică embrionul pus prima dată plus cei congelați, la un cuplu de până în 35 de ani poate să ajungă la 75–80%. La un cuplu între 35 și 40 de ani, undeva la 65–70%. Și după 40 de ani, rata mai scade, undeva sub 50%”, spune medicul.

Embrionii congelați sunt stocați pe numele pacienților și pot fi păstrați ani de zile fără ca probabilitatea de succes să fie afectată semnificativ de durata depozitării.

Demontarea miturilor FIV

Printre întrebările care revin cel mai des în cabinet, dr. Muheidli menționează una cu rădăcini adânci în mentalul colectiv: că un copil conceput prin FIV ar fi mai expus riscului de malformații congenitale. 

„Asta e cel mai frecvent mit: că dacă faci fertilizare, copilul iese cu malformații”, spune el.

„Riscul este dat de vârstă și de cuplul respectiv, de istoricul lor familial, de anumite probleme genetice. Dacă vorbim de o pacientă de 40 și ceva de ani, indiferent că face fertilizare sau că face natural, va avea aceleași riscuri”, explică medicul.

Studiile clinice internaționale confirmă această poziție: rata malformațiilor congenitale la copiii concepuți prin FIV nu diferă semnificativ față de cea înregistrată în populația generală. Riscurile cromozomiale sunt corelate cu vârsta maternă, nu cu modalitatea de concepție.

Un alt mit pe care medicul îl demontează este cel al garanției de succes, pe care unii medici o prezintă mult mai optimist:

„Nu există rată de 100%. Dacă un medic v-a promis că e 100%, nu există. În cel mai bun caz, patru femei din cinci obțin o sarcină”, conchide dr. Muheidli.

Contextul în care proceduri precum FIV devin tot mai relevante este unul demografic dificil. În 2024, România a înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani, sub 150.000, potrivit Institutului Național de Statistică. 

Rata totală a fertilității în România a fost estimată la 1,39 copii pe femeie în 2024, în scădere față de anii anteriori, într-un context european în care media UE a coborât la 1,34, mult sub nivelul de înlocuire a populației, estimat la 2,1 copii pe femeie.