Dulce cu semnul întrebării. Sucraloza (E955) este în mii de produse de pe rafturile românești. Ce știm și ce nu știm încă despre ea

Sucraloza. Cuvântul sugerează o caracteristică. Dincolo de ea, sunt mai multe aspecte care trebuie avute în vedere. Poate așa vom învăța să citim etichetele produselor alimentare, înainte de a le arunca în coșul de cumpărături.

Există un ingredient prezent în iaurtul „light” din frigiderul nostru, în guma de mestecat din buzunar, în băutura „zero” de pe birou, și probabil în câteva dintre suplimentele alimentare din dulap. Se numește sucraloză, are codul european E955 și este, de departe, unul dintre cei mai răspândiți îndulcitori artificiali de pe piața românească. E și una dintre substanțele cel mai activ dezbătute în cercetarea nutrițională din ultimii ani.

Ce este, de fapt, sucraloza

Sucraloza este un aditiv alimentar cu rol de îndulcitor, obținut prin procedee chimice din zahărul obișnuit, de 600 de ori mai dulce decât zahărul, foarte stabilă la orice pH și la temperaturi înalte, ceea ce permite utilizarea ei într-o gamă foarte variată de produse alimentare cu termen de valabilitate mare. Gustul sucralozei este identic cu cel al zahărului, cu excepția unei ușoare tente răcoritoare, mentolate.

Povestea descoperirii ei este una dintre acele anecdote care fac chimia să pară mai umană, spun cei de la Scitechdaily. În 1976, Shashikant Phadnis, un student la Queen’s College London, lucra la un proiect de cercetare despre utilizări noi ale zaharozei. A fost rugat să „testeze” (în engleză test) un compus clorurat al zahărului, dar a înțeles că trebuie să îl „guste” (taste) — și a descoperit că era excepțional de dulce. Tate & Lyle au brevetat substanța în același an.

Sucraloza este obținută din sucroză, dar trece printr-un proces care o transformă într-un aliment fără calorii și fără carbohidrați. Aproximativ 85% din sucraloza ingerată nu este absorbită, iar restul de 15% nu este transformată în energie . Asta ce înseamnă că organismul nu primește nicio calorie în urma consumului acestui îndulcitor.

Unde găsiți sucraloza în România

Este permisă utilizarea ei în berea cu valoare energetică scăzută, în supe concentrate, băuturi alcoolice și nealcoolice aromate, în preparate și deserturi pe bază de lapte, ouă, grăsimi, cereale sau fructe, în conserve din fructe, gemuri, jeleuri, paste tartinabile, preparate dietetice.

Practic, sucraloza a colonizat aproape toate categoriile de produse cu mențiunile „fără zahăr”, „light”, „zero calorii” sau „dietetic” de pe rafturile românești. O regăsiți în băuturile carbogazoase „zero” ale marilor producători, în iaurturile cu conținut energetic redus, în gumele de mestecat fără zahăr, în batoanele proteice și în suplimentele sportive. Acestea sunt categorii în plină expansiune pe piața locală. O puteți cumpăra inclusiv în picături, pentru a vă îndulci iaurtul sau cerealele, și se regăsește în diverse siropuri și sosuri „zero”.

Deoarece are o capacitate de îndulcire foarte mare, pentru a putea fi utilizată ca înlocuitor de zahăr în pliculețe predozate, ea se amestecă cu dextrină sau maltodextrină . Componentele acestea aduc un aport caloric destul de însemnat și nedorit de cei care urmează diete hipocalorice. Acesta este un detaliu important pe care mulți consumatori nu îl cunosc. Produsele de tip „Splenda” nu sunt complet fără calorii, ci conțin și agenți de umplere calorici.

Cadrul de reglementare. Ce spune legea

Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat folosirea sucralozei încă din 1998, în urma a 110 studii care au confirmat că este un îndulcitor artificial care nu pune sănătatea consumatorului în pericol. În Uniunea Europeană, sucraloza a primit autorizarea în 2004, cu codul E955.

Doza zilnică acceptabilă (ADI) stabilită de EFSA este de 15 mg per kilogram de greutate corporală. Un om de 70 de kilograme ar putea consuma teoretic 1.050 mg de sucraloză zilnic. E o cantitate practic imposibil de atins în condiții normale de alimentație, întrucât aportul zilnic estimat al unui consumator mediu este de 7 până la 140 mg, adică de 7 până la 150 de ori mai mic decât limita.

Substanțele genotoxice reprezintă o preocupare deoarece pot deteriora ADN-ul, ceea ce poate crește riscul de mutații legate de boli precum cancerul. În experimentele de laborator care au utilizat celule umane, sucraloza-6-acetatul a provocat rupturi ale catenei de ADN, un tip de deteriorare cunoscut sub numele de clastogenicitate.

Sucraloza nu este permisă în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.

Ce spun cele mai recente cercetări

Consensul oficial al autorităților de reglementare din UE și SUA rămâne că sucraloza este sigură în dozele obișnuite de consum. Dar știința nu stă pe loc, iar ultimii ani au adus rezultate care merită atenție. Efectul paradoxal asupra foamei. Cercetătorii de la Keck School of Medicine din cadrul Universității Southern California (USC) au analizat efectele sucralozei asupra activității cerebrale, nivelului hormonal și percepției foamei, într-un studiu cu 75 de participanți care au consumat fie apă, fie băuturi îndulcite cu sucraloză sau cu zahăr. Rezultatele au arătat că sucraloza a determinat o activare crescută a hipotalamusului. E regiunea creierului responsabilă cu reglarea foamei și greutății corporale. Activitatea era mai accentuată decât în cazul zahărului, mai ales la participanții cu obezitate.

Spre deosebire de zahăr, sucraloza nu a crescut nivelul hormonilor care induc sațietatea, cum sunt insulina și GLP-1. „Organismul folosește acești hormoni pentru a spune creierului că ați consumat calorii, pentru a reduce foamea”, a explicat Dr. Kathleen Page, directorul studiului. „Sucraloza nu a avut acest efect — iar diferențele au fost și mai pronunțate la participanții cu obezitate.”

Participanții care au consumat sucraloză au raportat o creștere a apetitului cu aproape 20% față de cei care au consumat apă îndulcită cu zahăr.

Utilizatorii contestă concluziile cercetărilor

Industria producătoare de îndulcitori artificiali contestă aceste concluzii, iar un purtător de cuvânt al Heartland Food Products Group, compania care produce Splenda, a declarat că îndulcitorii hipocalorici sunt recomandați de profesioniștii din domeniul sănătății pentru controlul greutății. Totuși, specialiști independenți consideră că noile descoperiri susțin cercetări anterioare care indică faptul că îndulcitorii artificiali pot afecta reglarea naturală a apetitului. Stiri pe surse

Efectele asupra microbiomului intestinal. Studiile efectuate pe animale au arătat că administrarea de cantități mari de sucraloză poate reduce producția de bacterii benefice în intestin și poate afecta profilul microflorei intestinale. Totuși, aceste efecte nu au fost demonstrate în studiile pe oameni. Efectele neurologice și cognitive. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății menționează mai multe studii care subliniază efecte adverse neurocognitive ale îndulcitorilor artificiali. Se pare că sucraloza poate duce la o scădere semnificativă a calității memoriei generale, memoriei de codare și funcțiilor executive. Consumul zilnic de băuturi cu îndulcitori non-calorici a crescut riscul de demență și Alzheimer în unele studii observaționale. Consumul mare de îndulcitori în timpul sarcinii sau alăptării poate afecta capacitatea cognitivă a copiilor.

Riscuri cardiovasculare în ce privește sucraloza

Un studiu care a inclus 103.388 de persoane a demonstrat că un consum mai mare de îndulcitori artificiali, inclusiv sucraloză, a fost asociat cu un risc crescut de boli generale de inimă și boli cerebrovasculare sau afecțiuni care afectează fluxul sanguin către creier.

Sucraloza și căldura. Un aspect mai puțin cunoscut privește comportamentul sucralozei la temperaturi înalte. Deși E955 este promovat ca fiind stabil la temperaturi ridicate, studii din 2009, 2010 și 2012 au demonstrat că sucraloza se descompune atunci când este utilizată în produse ce necesită procesare termică. Cesamancam Aceasta înseamnă că folosirea sucralozei la copt sau la preparate gătite la temperaturi mari poate genera compuși clorurați nedoriți.

Poziția EFSA și OMS: prudență, nu interdicție

Organizația Mondială a Sănătății descurajează utilizarea îndulcitorilor artificiali pentru controlul greutății, iar cercetările continuă să evidențieze asocieri complexe cu boli cronice, de la probleme neurologice la dezechilibre intestinale. Mediafax

Poziția oficială rămâne nuanțată: sucraloza nu este interzisă, nu este clasificată drept periculoasă la dozele obișnuite de consum, dar nici nu primește un buletin de sănătate fără rezerve. Cercetările în curs vizează în special efectele pe termen lung, impactul asupra copiilor și adolescenților și interacțiunile cu microbiomul.

Ce ar trebui să știe consumatorul român

Sfatul cel mai pragmatic rămâne cel de pe orice etichetă: citiți ingredientele. Sucraloza apare fie sub denumirea completă „sucraloză”, fie sub codul „E955″. Este prezentă în mod frecvent în produse care par sănătoase tocmai pentru că nu conțin zahăr. Tocmai de aceea merită privită cu ochi critici.

Sucraloza este recomandată în special pentru persoanele diagnosticate cu diabet și pentru dietele administrate persoanelor cu obezitate morbidă. La ei este esențial controlul caloric. Pentru restul populației, moderația rămâne regula de aur. Nu pentru că sucraloza este demonstrat periculoasă, ci pentru că știința nu a spus încă ultimul cuvânt.

Paradoxul sucralozei este exact acesta. E un îndulcitor conceput să te ajute să slăbești. Dar el poate, potrivit celor mai recente studii, să stimuleze tocmai pofta de mâncare pe care ar trebui s-o domolească. Creierul, se pare, nu se lasă păcălit la fel de ușor precum etichetele.