Bazinele lui Solomon sunt în pericol de confiscare. Israel amenință un sit din Antichitate clasat ca teritoriu palestinian

Bazinele lui Solomon nu sunt doar un sit arheologic. Sunt singurul spațiu verde și acvatic din zona Betleemului, unde copiii din satele vecine se scaldă vinerea după-amiaza și familiile vin la picnic. Acum, acest refugiu aproape 2.300 de ani vechi a intrat în vizorul lui Bezalel Smotrich și al altor politicieni israelieni de extremă dreaptă, care vor să-l smulgă din Cisiordania palestiniană și să-l treacă sub control israelian. Gestul ar fi mai mult decât o confiscare. Ar eroda unul dintre pilonii de bază ai Acordurilor de la Oslo și ar deschide un precedent cu efecte în lanț asupra a mii de situri din Cisiordania.

Ce sunt Bazinele lui Solomon și de ce contează

Bazinele lui Solomon constituie unul dintre cele mai mari sisteme de aprovizionare cu apă supraviețuitoare din lumea antică. Sunt trei bazine dreptunghiulare cu o capacitate combinată de 250.000 de metri cubi, construite în două etape, primele două în epoca romană, în timpul regelui Irod cel Mare, un client al Romei, iar al treilea sub domnia otomană. Rețeaua includea și apeducte și tuneluri care transportau apa la Ierusalim, la 13 kilometri distanță.

Denumirea „Solomon” este, de fapt, un anacronism. Regele Solomon, dacă a existat, ar fi trăit cu circa 800 de ani înainte de construirea rezervoarelor. Eman al-Titi, șefa Departamentului de Turism și Antichități din Betleem, citată de The Guardian, explică că denumirea face trimitere mai degrabă la sultanul otoman Suleiman Magnificul, cel care a restaurat zidurile Ierusalimului și sistemul de apă al orașului în secolul al XVI-lea.

Situl reflectă straturi suprapuse de civilizații — ebraică, romană, otomană, britanică (în perioada Mandatului, 1923-1948, autoritățile britanice au modernizat sistemul cu pompe și conducte metalice). Astăzi, apa nu mai ajunge la Ierusalim, dar Cisiordania palestiniană a transformat locul în principalul spațiu de recreere din regiune.

Smotrich și amenințarea concretă: „Vom repara dezastrul de la Oslo”

Escaladarea a început în mai, când Smotrich și politicianul de extremă dreaptă Zvi Sukkot au cerut poliției să îndepărteze palestinienii din zonă pentru a putea fi filmați înotând în bazinul din mijloc. „Acesta este pământul nostru”, a declarat Smotrich, înainte de a anunța că intenționează să „șteargă” acordurile care confirmă proprietatea palestiniană asupra sitului. „Lucrăm din greu să reparăm pagubele teribile cauzate de dezastrul Acordurilor de la Oslo”, a adăugat el.

De atunci, incursiunile israeliene în zonă au devenit mai frecvente. Pe 10 iulie, soldați israelieni au efectuat un raid fără precedent, trăgând cu gaze lacrimogene în timp ce copii se scăldau în Bazinele lui Solomon. Această scenă a stârnit indignare pe scară largă în Cisiordania și dincolo de ea.

Sub Acordul de la Oslo din 1995, situl fusese clasificat ca Zona A, teritoriu sub control civil și polițienesc palestinian. Aceasta a fost concepută ca o etapă intermediară spre retragerea israeliană și crearea unui stat palestinian. La obiectivul acesta, premierul Netanyahu și coaliția sa de extremă dreaptă au renunțat de mult, accelerând în schimb extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania.

Un precedent periculos. După Mormântul Rahilei, urmează bazinele?

Amenințarea la adresa Bazinelor lui Solomon vine în contextul unui precedent recent. În februarie 2026, un edict al cabinetului de securitate israelian a proclamat controlul israelian asupra sitului Mormântului Rahilei, aflat în interiorul Betleemului. Era prima breșă majoră în principiul că Zona A este inviolabilă.

Confiscarea Bazinelor lui Solomon ar merge și mai departe, sugerând că porțiuni din Zona A pot fi apropriate prin decizii ministeriale ad-hoc, fără niciun mecanism legal transparent. Alon Arad, arheolog israelian și director executiv al organizației Emek Shaveh, înființată pentru a proteja siturile antice, a avertizat că situl este „instrumentalizat pentru a se eroda și, practic, a anula acordul de la Oslo”. El a mai adăugat că din cele aproximativ 6.000 de situri antice din Cisiordania, doar o fracțiune are o legătură cu patrimoniul evreiesc.

Justificarea avansată public de susținătorii confiscării, că Autoritatea Palestiniană a neglijat situl, este pusă în context de The Guardian. Autoritatea Waqf, care administrează proprietatea, avusese planuri de dezvoltare turistică, dar acestea au eșuat după ce Smotrich, în calitate de ministru de finanțe, a blocat virarea veniturilor fiscale ale AP, privând-o de fonduri.

Vocea locală: „Vor să ne fure singurul loc care ne-a mai rămas”

Pentru locuitorii din Artas și al-Khader, satele vecine, Bazinele lui Solomon nu sunt o dispută geopolitică. Ele sunt locul unde copiii lor se scaldă în verile toride și unde familiile din Betleem vin să respire. Pe măsură ce orașul Betleem a ajuns înconjurat de colonii israeliene pe toate laturile, bazinele au devenit un sanctuar tot mai prețios.

„Este singurul loc din tot Betleemul unde poți găsi un loc să stai și să te bucuri de apă, umbră, spații verzi, și acum vor să ni-l fure”, a declarat Mahmoud Jaber, activist local și horticultor din Artas, citat de The Guardian.

Eman al-Titi, șefa departamentului de turism din Betleem, a formulat poziția palestiniană cu claritate. „Siturile arheologice nu ar trebui niciodată să devină instrumente ale conflictului politic. Această problemă depășește controlul asupra terenului în sine. Ea implică și tentative de a remodela istoria și de a promova o singură narațiune istorică, care nu reflectă dovezile arheologice sau multitudinea de civilizații care au contribuit la bogatul patrimoniu cultural al Palestinei de-a lungul mileniilor.”